Evenimente
MUNTII CEAHLAU
Masivul Ceahlau a reprezentat de-a lungul vremii muza pentru numerosi scriitori care l-au descris ca pe un “Olimp al romanilor”. Izvor tainic al legendelor si doinelor neamului romanesc, Ceahlaul este muntele cel mai intesat de povesti, fiecare roca si fiecare cabana avandu-si propriile istorii. Situat in inima Moldovei si oglindindu-si maretia in limpezimea lacului Izvorul Muntelui, masivul domina imprejurimile si impune admiratie prin frumusetile slefuite doar de trecerea timpului. Intesat de trasee la capatul carora va asteapta cabane cu gazde primitoare si mancare traditionala, uriasul de roca va invita sa-i aflati povestile.
Desi se inalta cu putin peste 1900 m, se spune ca in zile senine, cu plafon de nori si atmosfera curata, Ceahlaul ofera o priveliste atat de larga asupra pamantului romanesc incat se poate vedea chiar marea. Vecin cu norii, “uriasul cu fruntea-n soare” din zarile albastre, cum il descria George Cosbuc, este de fiecare data altul; inverzit si plin de culoarea florilor, imbracat in vesmintele aramii ale toamnei sau gazduind straturi generoase de zapada si vanturi hotarate, muntele dezvaluie intotdeauna cate putin din misterele sale.
Muntele sfant al dacilor
Impunatorul Ceahlau a fost de timpuriu o sursa de legende. Acestea vorbesc atat despre istoria sa, cat si despre minunatele locuri pe care le adaposteste. Aici s-au pus bazele spiritualitatii stravechi, Ceahlaul fiind al doilea munte sfant al crestinatatii ortodoxe, dupa Athos. Se povesteste ca uriasul stancos a fost locuit de Zamolxis inainte ca acesta sa devina zeul suprem al dacilor.
Povestile batranilor spun despre Ceahlau ca a fost construit din porunca imparatului Traian pentru a se apara de barbarii veniti dinspre Rasarit. Dupa ce robii au pus piatra peste piatra si stanca peste stanca, iar imparatul a fost multumit, in varful muntelui a fost asezata o toaca si un soldat care sa stea de paza si sa dea de veste cand navaleau vrajmasii. Insa intr-o zi toaca a ramas fara stapan, caci soldatul a fost rapus de o sageata. Si de atunci dusmanii ne-au tot calcat plaiurile.
Aparitii misterioase pe Ceahlau
Ceahlaul a atras dintotdeauna atentia prin misterele care il invaluie. Doua fenomene optice unice care creeaza imagini inedite pe platou ii sporesc misticismul. In prima parte a lunii august, in lumina primelor raze ale soarelui, umbrele varfurilor Toaca si Piatra formeaza o holograma imensa de forma unei piramide. Fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei si poate fi observat timp de o ora si jumatate. Legendele spun ca varful piramidei indica locul unde este ascunsa comoara dacilor. Aceeasi imagine era imprimata si pe obiectele de ceramica ce constituie celebra cultura Cucuteni, datand din perioada anilor 4800 i. Hr., gasite la numai 30 km distanta de Ceahlau.
In aceeasi perioada a anului si tot la rasarit, apare pentru cateva minute Calea Cerului, deasupra varfului Toaca. Aici se formeaza un stalp de lumina puternica si stranie, marginit de doua benzi intunecate. Tabloul inviorator al rasaritului se contureaza din jocuri de lumini inexplicabile care invaluie “marea alpina” de la poalele muntelui. Maretia neasemuita a peisajului iti taie respiratia si te face sa te indragostesti iremediabil de enigmaticul Ceahlau.
Legendele comorilor impietrite ale Ceahlaului
Fie ca purcedeti la drum de la Izvorul Muntelui sau din Durau, traseele marcate dezvaluie stanci ciudate cu forme umane ce poarta propriile povesti. Una dintre cele mai cunoscute este Stanca Dochia, in apropierea careia se afla cabana cu acelasi nume. Localnicii au pastrat mai multe legende referitoare la aceasta stanca. Una dintre ele povesteste ca Baba Dochia avea un fiu pe nume Dragobete, care s-a casatorit impotriva vointei mamei sale. Pentru a se razbuna pe nora sa, i-a dat un ghem de lana neagra pe care sa-l spele la rau pana cand devine alb. Fiind o zi geroasa de iarna, degetele fetei au inceput sa sangereze, insa lana nu se albea deloc. Disperata, tanara a inceput sa planga, iar necazul i-a fost auzit de Cel de sus, care i-a dat o floare rosie, spunandu-i sa spele lana cu ea. Indeplinind dificila sarcina, fata s-a intors acasa cu lana alba, insa Dochia a acuzat-o ca cel care o ajutase ar fi iubitul ei. Convinsa ca floarea primita de fata era semn al primaverii, baba a pornit cu turma pe munte, lepadand pe drum toate cele douaspreze cojoace pe care le purta. Dar in scurt timp vremea s-a schimbat; s-a pornit a ninge strasnic si Dochia a inghetat impreuna cu oile sale, transformandu-se in stane de piatra.
In traditia romaneasca, Dochia si cojoacele sale reprezinta primele zile ale lunii martie, cand primavara incearca sa razbata gerul iernii. De obicei sunt zile capricioase, in care cele doua anotimpuri duc o lupta continua si imprevizibila, la fel ca perioada in care Dochia a plecat pe munte.
Sub varful Toaca, mai sta de veghe o stanca impunatoare, Panaghia. In timp a adunat multe legende, cea mai frumoasa fiind cea istorisita de cronicarul Calistrat Hogas. Panaghia era o tanara splendida, caruia ursitoarele i-au daruit duiosie, blandete, obraji rumeni si un par negru bogat. Si Dumnezeu i-a dat o particica din sufletul sau. Ca s-o fereasca de muritori, ursitoarele au dus-o pe Panaghia pe Ceahlau, in pestera lui Ghedeon. Fata a crescut, devenind frumoasa ca-n povesti si Soarele s-a indragostit de ea. El zabovea atat de mult pe cer ca s-o priveasca, incat nu se mai facea noapte. Vazand aceasta, Dumnezeu l-a pedepsit pe Soare sa rasara doar invaluit de negura, pentru a nu-i mai ispiti pe muritori. Insa Panaghia nu mai putea trai fara Soare, asa ca L-a rugat pe Dumnezeu s-o transforme in stana de piatra si sa lase Soarele sa straluceasca din nou pe cer. Asa a devenit Panaghia o stanca rece care se imbata de razele dulci ale soarelui.
Parcul National Ceahlau
O vasta suprafata din masivul Ceahlau este reprezentata de parcul national, rezervatie ce cuprinde trei arii protejate care gazduiesc specii rare de plante si animale. Pe varful Ocolasul Mare accesul turistilor este restrictionat, zona fiind considerata rezervatie stiintifica. Cu toate acestea, puteti vizita celelalte monumente ale naturii. Cascada Duruitoarea va anunta de la departare ca urmeaza sa o intalniti, zgomotul apei care curge de la o inaltime de 50 m fiind foarte puternic. Aici e plin de fluturi colorati si blanzi care se aseaza indelung pe tine, lasandu-te sa pleci abia dupa ce le admiri vesmintele. De asemenea, vizitati Polita cu Crini, rezervatia de zada, singurul conifer cu frunze cazatoare sau Avenul Mare, grota din Detunate ce ascunde o lume necunoscuta. Parcul National Ceahlau este unul dintre putinele complexe carpatine in care se pastreaza zone nealterate ale naturii. De aceea, spatiul este unul propice dezvoltarii exemplarelor de flora si fauna protejate, dintre care: floarea de colt, papucul doamnei, sangele voinicului, si animale: vulturul negru, acvila de munte, capra neagra, fluturele de stanca.
Inaltimile Ceahlaului pot fi cucerite de pe cele doua varfuri cu inaltimi foarte apropiate- Ocolasul Mare (1907 m) si Toaca (1900 m), doar cel din urma fiind deschis turistilor. De asemenea, pe parcursul traseelor veti vedea multe stanci golase ce strapung padurea, sursele numeroaselor legende care invaluie masivul.Intre acestea se numara Panaghia, Detunatele, o stanca ingemanata despicata de un trasnet, Claile lui Miron, loc in care ciobanul doinea din fluier vietatilor, padurii, poienilor si raurilor, Furculita si Piatra cu Apa.
Pentru a vizita rezervatia, va recomandam o plimbare cu bicicleta pe drumul ce serpuieste prin padure, prilej cu care va veti bucura de aerul curat si de verdele copacilor, insotiti de cantecul si voiciunea pasarilor. Acest traseu poate fi strabatut pe drumul dintre Izvorul Muntelui si statiunea Durau, avand un grad mediu de dificultate. Drumul se deschide in padurea de conifere si ofera privelisti uimitoare asupra stancilor Ceahlaului. Sentimentul e revitalizant, o ocazie buna sa va reincarcati bateriile.
Cabane pe Ceahlau
Daca planificati o vacanta lunga si relaxanta in zona masivului Ceahlau, cazarea nu trebuie sa va ingrijoreze. Statiunile de la poalele muntelui, Izvorul Muntelui si Durau, abunda in pensiuni si hoteluri primitoare unde se servesc bucate traditionale. Cabana de la Izvorul Muntelui a fost ridicata pe chiliile unor sihastri, fiind pe rand adapost pentru cei care exploatau padurile, canton silvic si unitate de cazare. Este locul perfect daca doriti sa parcurgeti traseele spre Ocolasul Mic si Stanca Dochiei.
Pentru a surprinde insa fenomenele misterioase de pe Ceahlau si jocurile unice de lumini de la rasarit si de la apus, va sfatuim sa alegeti cabanele de la altitudini mai mari. Cabana Fantanele este amplasata intr-un loc de unde tasneau trei izvoare, popas pentru oamenii muntelui, care isi potoleau aici setea. Bucurati-va de linistea inaltimilor si de aerul curat care fac Ceahlaul o destinatie atat de cautata. La 1790 m altitudine, Cabana Dochia a fost devastata in numeroase randuri, fie de furtuni puternice, fie de armatele din cel de-al doilea Razboi Mondial. Reconstruita si redata turistilor, cabana atrage iubitorii de munte deoarece constituie un generos punct de belvedere, locul de plecare spre stancile unice ale Ceahlaului, iar dimineata ofera spectacolul inedit al marii alpine. In plus, Dochia de astazi este mereu vesela, primindu-va cu voie buna si acorduri de chitara.
Exploreaza masivul Ceahlau
Ceahlaul merita explorat in totalitate, intrucat frumusetile sale sunt unice si peisajele pe care le dezvaluie de la diferite altitudini sunt uluitoare. Majoritatea traseelor marcate dureaza pana la 4 ore, asadar le puteti parcurge intr-o zi fara sa fie nevoie sa ramaneti pe munte. Trebuie sa stiti ca pe Ceahlau nu exista trasee rutiere pana in varf, nici teleferic sau telecabina, asa ca drumetiile se fac la pas; echipati-va corespunzator si fiti pregatiti pentru vreme schimbatoare. Va recomandam cateva circuite cu popasuri in punctele cheie ale masivului.
Traseul Cabana Izvorul Muntelui - Curmatura Lutu Rosu - Piatra cu Apa - Detunatele - Cabana Dochia (3h 30min, dificultate medie). Drumul urmeaza malul stang al paraului Izvorul Muntelui, intr-un urcus relativ usor. Apoi poteca isi schimba directia si pe cateva serpentine panta se accentueaza. La o distanta mica se gaseste un loc amenajat pentru popas, intr-o zona de foioase, unde poate fi zarit cerbul. De aici cuprindeti cu privirea valea Izvorului Muntelui, Piatra Lata a Ghedeonului si Ocolasul Mare. Trecand de rezervatia Polita cu crini, drumul trece printre blocuri mari de calcar, apoi iese intr-o poienita, la Piatra cu apa. Urcusul devine mai dificil pana la Detunatele, insa Cabana Dochia este la o aruncatura de bat, dupa o zona de jnepenis si molizi.
Traseul Cabana Izvorul Muntelui - Curmatura Lutu Rosu - Paraul Izvorul Alb - Stanca Dochiei - Jgheabul cu hotar - Cabana Dochia (4h, dificultate medie). Traseul ofera panorame deosebite spre varful Toaca si Panaghia si trece printr-o bolta de frunzis, fiind insotit de apele limpezi ale paraului. La Jgheabul cu hotar veti vedea sculptat in stanca un vultur cu aripile intinse, pe care locuitorii l-au numit “Vulturul lui Traian”.
Traseul Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Claile lui Miron - Ocolasul Mic - Cabana Dochia (4h 30min, dificultate medie). Acest traseu este recomandat in special vara si toamna, cand floarea de colt si sangele voinicului dau culoare padurii. Din diferite puncte se vad Ocolasul Mare si Toaca, drumul trecand pe langa siluetele multor stanci cu forme unice.
Traseul statiunea Durau - Cabana Fantanele - Piatra Lata - Sub varful Toaca - Cabana Dochia (3h 30min, dificultate medie). Din Durau se urca printr-o padure de molid si fag, pe pante mai domoale sau mai dificile pana la Cabana Fantanele. De aici traseul continua pana la Curmatura Piatra Lata si Pietrele lui Baciu, urcand apoi printre jnepeni si ienuperi, ajungand la baza stancii Panaghia. Depasind baza varfului Toaca, veti avea inaintea ochilor Ocolasul Mare.
Traseul Statiunea Durau - Poiana Viezuri - Piatra Lata - Cascada Duruitoarea - Poiana Scaius - Polita cu Arinis - Curmatura Piciorul Schiop - Cabana Dochia (5h, dificultate medie). Acest traseu este unul istoric, fiind printre primele marcate in masivul Ceahlau. Drumul trece prin Poiana Cailor si prin mai multe vai mici scaldate de parau pana la cascada Duruitoarea. Dupa un popas facut aici, poteca ajunge in Poiana Scaius, pe urma urca pe sub Piatra Ciobanului pana la marginea golului alpin. In Curmatura Piciorul Schiop, altitudinea atinge 1765 m, inaltime de la care se vede Hasmasul atunci cand este senin. Traseul nu este recomandat iarna, intrucat pantele abrupte si gheata formata creeaza dificultati in urcare.
Daca alegeti traseele care pornesc din Durau, rezervati-va putin timp pentru a vizita Palatul Cnejilor din comuna Ceahlau. Pe un platou in stanga raului Schit, ruinele acestui monument istoric au ramas impunatoare in ciuda trecerii timpului. Fosta asezare manastireasca, curte boiereasca fortificata, loc unde s-au desfasurat numeroase evenimente importante, Palatul Cnejilor a avut o scurta perioada de stralucire in jurul anului 1840. Familia Cantacuzinilor, obisnuita cu fastul nobiliar de la Sankt Petersburg, au cheltuit mult peste puterile lor economice, sfarsind ruinati. Profitand de aceasta situatie, adversarii politici cumpara la licitatie toate proprietatile fratilor Cantacuzini. In interiorul palatului are loc o apriga rezistenta, inainte ca palatul sa intre in posesia noilor proprietari. Palatul Cnejilor este invaluit de o aura de mister si legenda ce dainuie si astazi.
Traseul Satul Neagra - varful Neagra - Curmatura Varatec - Poiana Maicilor - Claile lui Miron - Cabana Dochia (6-7h, dificultate medie). Drumul alterneaza urcusuri domoale si coborari, paduri cu izvoare reci si limpezi si poienite pana la cabana. Aici puteti instala cortul pentru a ramane peste noapte.
Traseul Comuna Bicazul Ardelean - Telec - confluenta Bistrelor - Curmatura “La Scaune” - Curmatura Stanile - Curmatura Piciorul Schiop - Cabana Dochia (6h 30min, dificultate mare). Pe acest traseu, in Poiana Stanile si Curmatura Varatec pot fi intalnite vipere, insa incindentele de acest gen au o frecventa redusa. O surpriza placuta puteti avea pe peretele Ocolasului Mare, unde isi face cuib fluturasul de stanca, atat de rar vazut.
Fie ca urmati traseele de la Izvorul Muntelui sau ca porniti din Durau, fie ca urcati muntele vara, pe carari scaldate in soare sau iarna, printre copaci incarcati de zapada, Ceahlaul are intotdeauna peisaje minunate pe care sa le dezvaluie turistilor. Maiestuos, impunator, o cetate de piatra cu turnuri, masivul te lasa sa-i descoperi treptat legendele si tainele, ramanand totodata enigmatic. Cu peisaje pitoresti unice, stanci cu forme umane, ape limpezi si paduri falnice, Ceahlaul te atrage incontestabil si te lasa sa pleci dupa ce te-a umplut de vigoare si de entuziasm.
[Un articol de Andreea Bertea]