Traditii Locale

Selectati iconitele pentru mai multe informatii.


Evenimente

TRADITII SI OBICEIURI DIN MUNTENIA

Muntenia este teritoriul situat in sudul Romaniei, regiunea estica a vechii Valahia (sau Tara Romaneasca). Dupa cum ii spune si numele, ocupa tinutul de sub munte, fiind delimitata de lantul carpatic, Dunare si raul Olt. Cuprinde judetele Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Braila, Ialomita, Calarasi, Ilfov, Giurgiu, Teleorman si municipiul Bucuresti. In Antichitate, Muntenia a fost locuita de geti, apoi a fost parte componenta a regatului dac al lui Burebista. De-a lungul timpului, valurile de popoare migratoare au determinat stabilirea unei populatii destul de reduse in aceasta zona; abia in secolul al XIV-lea, cand s-au pus bazele Tarii Romanesti, au inceput sa vina grupuri de romani sud- dunareni, bulgari si greci. Influenta slaba a grupurilor etnice si lipsa efortului de a impune propriile valori si obiceiuri au facut ca in Muntenia sa se pastreze mai putine traditii. Cu toate acestea, daca vizitezi satele, vei intalni cateva dintre cutumele care au rezistat trecerii timpului.

Traditii Romania

Traditii Romania

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Muntenia

In Muntenia, atmosfera sarbatorilor de iarna se face simtita incepand cu ziua Sfantului Nicolae (6 decembrie), cand copiii asteapta nerabdatori cadourile din ghetute. Pana in Ajunul Craciunului, gospodarii se ocupa cu taierea porcului, femeile fac curatenie in casa si in curte, iar cei mici invata colinde si impodobesc bradul. Ulitele satelor sunt invaluite de mirosuri apetisante si de cantece vesele care anunta nasterea lui Iisus. In aceasta perioada, muntenii nu uita nici de cei care nu se mai afla printre ei; in judetul Arges se pastreaza obiceiul colindetilor: in seara de Ajun, satenii isi daruiesc unii altora covrigi, vin si tuica fiarta, pomenind numele celor morti.

In apropierea Craciunului se formeaza diferite cete de colindatori care merg sa vesteasca sarbatoarea si sa ureze gazdelor sanatate, belsug si noroc. Tipica Munteniei subcarpatice este ceata de fete care colinda in special flacaii; odinioara, doar barbatii neinsurati indeplineau acest obicei. Mai actuale sunt grupurile mixte si cele formate din membrii familiei, care viziteaza cu precadere rudele, prietenii si vecinii. Ritual plin de culoare si originalitate, colindatul are rolul de a indeparta spiritele rele si de a aduce prosperitatea.

Traditii Muntenia

Traditii Muntenia

Prima zi de Craciun se petrece alaturi de familie, in jurul bradului si a mesei incarcate de bunatati. Inainte de degustarea bucatelor, gospodinele pregatesc apa norocului, o infuzie de plante (muscata, menta, levantica) amestecata cu agheasma, cu care stropesc casa. Obiceiul se repeta timp de 7 zile daca familia a fost greu incercata inainte de Craciun. De asemenea, in satele din Arges, barbatii arunca in foc un brat de paie, spunand cateva cuvinte menite sa atraga bogatia: “Atatea paie, atatia miei, atatia purcei, atatia boi, atatea oi, atatea vaci, atatia turmaci (vitei).” Se spune ca in aceasta zi nu trebuie sa imprumuti nimic din casa, altfel vei alunga norocul. Sarbatoarea nasterii lui Iisus este simbolul vietii, al bunatatii si sperantei, perioada in care oamenii isi indreapta atentia catre valorile spirituale, dar si catre comunitate.

De Anul Nou, muntenii pastreaza o traditie foarte veche, de altfel intalnita in toata tara: Capra. In aceasta zona, capra poarta numele de brezaia si are o semnificatie care se pierde in negura vremurilor. Satenii spun ca mastile populare extrem de expresive sunt intruchiparea sufletelor celor decedati care au revenit pe pamant; in ele sunt adunate spaimele, arhetipurile si legaturile cu lumea spiritelor, iar jocul lor reprezinta alungarea vechiului an si regenerarea. Spectacolul foarte colorat si vesel imbina dansul, jocul, dialogurile comice, cantecele si urarile, scotand la suprafata si unele ironii si aluzii tinute in frau de-a lungul anului. Tinerii dau in vileag greselile satenilor si ii scot in evidenta pe cei mai pacatosi dintre ei; unii se simt rusinati, altii rad pe seama celor vizati, bucurosi ca au scapat de gura lumii. In acest timp, capra scoate sunete stridente care anunta moartea si renasterea, ciclu aflat in stransa legatura cu practicile agrare. Anul Nou este celebrat cu ganduri bune, bucurii si cu speranta ca va aduce sanatate, noroc si prosperitate.

Traditii Muntenia

Traditii Muntenia

Traditii de Paste in Muntenia

Pastele este in primul rand o sarbatoare de suflet, un moment care aminteste de iubirea divina si de miracolul invierii. Obiceiurile pastrate in aceasta perioada sunt mai putine, importante fiind valorile spirituale si semnificatia lor pentru crestini. In Saptamana Mare, gospodinele inrosesc ouale si pregatesc mancarurile traditionale cu care ii vor servi pe musafiri. De pe masa si din cosul pascal nu lipseste in niciun an pasca, aliment care face aluzie la trupul lui Hristos. In Muntenia, pasca este deseori inconjurata de zimtisori, avand forma unui soare care ofera vitalitate oamenilor si naturii.

Traditii Muntenia

La denia din Joia Mare, fetele si baietii vin la biserica aducand o sfoara; dupa fiecare evanghelie citita fac un nod si isi pun o dorinta. Sfoara cu cele 12 noduri se pune sub perna in noaptea de joi spre vineri pentru ca tinerii sa-si viseze jumatatea. De asemenea, daca una dintre dorinte se indeplineste, nodul corespunzator se desface. Mai exista obiceiul ca fetele nemaritate sa ascunda matraguna sub pragul bisericii; daca preotul trece peste ea, vor avea noroc in dragoste tot anul.

In seara Invierii, credinciosii de toate varstele merg la slujba, incercand sa uite de suparari si sa-si regaseasca pacea sufleteasca. Se spune ca fetele trebuie sa pastreze lumanarea primita in biserica si s-o aprinda pentru cateva momente in timpul evenimentelor fericite din viata lor; respectand traditia, vor fi bine vazute de ceilalti si vor avea parte de reusite. Enoriasii care nu merg la slujba indeplinesc in prima zi de Paste un ritual menit sa-i purifice: se spala pe fata cu apa proaspata, in care pun un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Aceasta datina este considerata aducatoare de belsug, sanatate si energie; abia apoi familia se asaza la masa, bucurandu-se de sarbatoarea pascala, de cadouri si de preparatele delicioase. Obiceiurile de Paste din Muntenia si-au pierdut insemnatatea sau au fost uitate in timp, lasand locul unei celebrari linistite si armonioase.

Traditii Muntenia

Traditii de nunta in Muntenia    

Obiceiurile de nunta din Muntenia se intalnesc cu precadere in zona rurala, acolo unde batranii satului ii invata pe tineri randuiala unui astfel de eveniment. Respectate, acestea aduc noroc si viata prospera cuplului, marcand intr-un mod cat mai festiv intemeierea noii familii.

In dimineata nuntii, se obisnuieste ca mirele si cativa prieteni apropiati sa impodobeasca doi brazi cu fructe, colaci, clopotei, panglici si hartie colorata; unul dintre ei este legat la poarta nasilor, iar celalalt este dus la casa miresei. Dupa nunta, acesta din urma este asezat in curtea tinerilor casatoriti pentru a atrage belsugul si sanatatea.  

Mirele si mireasa nu se intalnesc inainte de slujba religioasa; fiecare merge la casa parintilor si se pregateste pentru nunta. Tanara fata este gatita de catre nasa, soacra mica si domnisoarele de onoare; ele ii pun voalul si o dau cu parfum, avand grija ca mireasa sa fie atragatoare pentru sotul ei. In acest timp, cavalerul de onoare il barbiereste pe mire, un gest care simbolizeaza initierea barbatului in viata de familie.

O alta datina specifica este ruperea turtei, un colac mare, frumos ornamentat, pe care nasa il rupe deasupra capului miresei. Se spune ca este semnul bogatiei si ca toti nuntasii trebuie sa manance din ea. Apoi se danseaza nuneasca (hora miresei), ocazie cu care soacra mica ofera cadouri nasilor si socrilor ca semn al bucuriei prilejuite de maritisul fetei. De asemenea, mai exista obiceiul ca mireasa impreuna cu un fecior sa ude alaiul. De la casa tinerei, ei se opresc in dreptul celei de-a treia fantani spre rasarit; aici baiatul scoate apa cu un ulcior, iar mireasa ii stropeste pe nuntasi cu un buchet de busuioc si un prosop ud. Repetata de trei ori, traditia este menita sa aduca noroc de casatorie pentru tineri.

Nunta Muntenia

Dupa ceremonia religioasa, unde cuplul primeste binecuvantarea preotului, nuntasii dau startul petrecerii. Muzica, dansurile populare si mancarurile traditionale sunt nelipsite, sugerand intrarea familiei in comunitate si impartasirea acelorasi valori. Un moment care face intotdeauna spectacol il constituie jucatul gainii: o femeie danseaza in fata nasului ducand pe o tava o gaina fripta si impodobita; nasul trebuie sa negocieze pretul ei sau sa incerce sa o fure. Oricare ar fi rezultatul, gaina este apoi impartita tuturor participantilor la eveniment. Spre sfarsitul petrecerii se indeplineste un obicei care ii aminteste miresei ca a intrat in randul femeilor maritate; nasa ii scoate voalul, cedandu-l domnisoarei care a prins buchetul, si il inlocuieste cu un batic.  

Chiar daca sunt mai putin numeroase, traditiile din Muntenia infrumuseteaza nunta si creeaza o atmosfera de sarbatoare. Ele scot in evidenta rolurile barbatului si ale femeii si principiile pe care trebuie sa le adopte noua familie.

Traditii din timpul anului in Muntenia

Dragobetele este sarbatoarea romaneasca a iubirii, anuntand sosirea primaverii si un an rodnic. In Muntenia, fetele strang apa de pe florile de fragi si o folosesc pentru a-si pastra frumusetea. Tinerii petrec in aer liber, in jurul focurilor, bucurandu-se de soare si de primele flori. Se spune ca cine nu serbeaza aceasta zi va fi singur tot anul.

Obiceiuri Muntenia

Rusaliile (sau Pogorarea Sfantului Duh) se sarbatoresc duminica, la 50 de zile dupa Paste. In satele muntenesti, mai ales in Arges si Muscel, tinerii indeplinesc un ritual cu origini dacice. Daruindu-si unii altora farfurii decorate pline cu paine si coliva, baietii se infratesc, iar fetele se insuratesc. In trecut, acest obicei avea loc in biserica, unde preotul citea rugaciuni pentru a intari legaturile dintre tineri.

Obiceiuri Muntenia

Filipii sunt sarbatori satesti legate de lupi si de superstitiile populare referitoare la acestia. Se tin in fiecare anotimp, avand date diferite in functie de regiune: Filipii de vara (29 iunie), Filip cel schiop (21 octombrie), Filipii de toamna (14- 30 noiembrie), Filipii de iarna (la sfarsitul lunii ianuarie), Nedeia lupilor (16 ianuarie). Cei care respecta Filipii vor fi feriti de pagubele pricinuite de lupi si de pradatori. In aceste zile femeile nu scot cenusa din casa, considerandu-se ca lupoaicele se hranesc cu taciuni aprinsi si devin mai fertile. De asemenea, langa cos se atarna o secera sau un topor pentru a tine animalele periculoase departe de casa.

Obiceiuri Muntenia

Universul rural muntean are un farmec aparte, ascuns in peisajele pitoresti si in sufletele calde ale satenilor. Sarbatorile petrecute in aceasta zona iti vor dezvalui simbolurile traditiilor si frumusetea vietii traite dupa vechile obiceiuri.

[Un articol de Andreea Bertea]