Traditii Locale

Selectati iconitele pentru mai multe informatii.


Evenimente

TRADITII SI OBICEIURI DIN MOLDOVA

Regiunea Moldovei este situata in partea de Est a Romaniei si cuprinde teritoriile a opt judete: Galati, Iasi, Vaslui si partial Bacau, Botosani, Neamt, Suceava, Vrancea. De-a lungul timpului, acest tinut a fost marcat de invaziile popoarelor migratoare, apoi a intrat sub stapanirea Regatului Ungar, a Regatului Polonez si a Imperiului Otoman. In 1859, Moldova si Tara Romanesca au fost unite intr-un singur stat, numit ulterior Romania. In prezent, zona estica a tarii beneficiaza de o diversitate etnica redusa, aici locuind in proportie redusa maghiari (ceangăi), rusi- lipoveni si armeni. Din aceasta cauza, obiceiurile si traditiile din Moldova sunt unele dintre cele mai autentice, fiind putin influentate de cultura altor popoare. In universul rural se pastreaza valorile, datinile si mestesugurile mostenite de la strabuni, astfel ca pe ulitele satelor vei descoperi o lume fascinanta, plina de semnificatii si povesti. Pitorescul peisajelor, arta populara, spectacolul sarbatorilor si modul de viata al moldovenilor te cuceresc fara doar si poate, dandu-ti deseori impresia ca timpul s-a oprit in loc.

Traditii Romania

Traditii Romania

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Moldova

Craciunul este sarbatoarea cea mai asteptata din an; copiii sunt nerabdatori sa primeasca daruri, iar adultii se bucura de traditiile specifice si de intalnirile cu familia. Foarte multe obiceiuri sunt respectate in aceasta perioada, caci moldovenii nu au uitat de practicile batranilor si de vechile superstitii. Sarbatorile de iarna incep pe 6 decembrie, cand se celebreaza ziua Sfantului Nicolae. Cu o seara inainte, cei mici isi lustruiesc ghetutele si le asaza la gura sobei, la fereastra sau langa usa, sperand ca Mosul sa ii rasplateasca pentru faptele bune. Batranul le aduce cadouri copiilor cuminti, iar celor obraznici le lasa doar o nuielusa. Dupa aceasta data incep pregatirile pentru Craciun: femeile fac curatenie, gospodaria este aprovizionata cu alimente pentru prepararea bucatelor traditionale, barbatii cauta cel mai frumos brad, iar tinerii pregatesc mastile si invata colinde.

Traditii Moldova

Traditii Moldova

Una dintre traditiile premergatoare Craciunului este sacrificarea porcului, care are loc de Ignat (20 decembrie). Se spune ca dupa aceasta zi animalul nu se mai ingrasa, astfel ca taranii nu pierd vremea. Odinioara, sangele porcului era uscat, macinat si folosit peste an pentru a-i feri pe copii de boli. Moldovenii care nu tin post se ospateaza la pomana porcului cu friptura servita cu mamaliga si varza acra.

In Ajun, cetele de colindatori pornesc prin sat ca sa vesteasca nasterea Domnului. Grupuri de copii si tineri merg din casa in casa si le ureaza gazdelor sanatate, bucurie si prosperitate, fiind rasplatiti cu nuci, mere si colaci. Baietii mai mari se costumeaza si umbla cu Capra, obicei adanc inradacinat in viata satului. In traditia romaneasca, capra este considerata un animal malefic; se spune ca atunci cand Dumnezeu a creat oaia, diavolul a vrut sa-l imite si a facut o capra. Cu toate acestea, jocul caprei a fost inclus in ceremonialul sarbatorilor de iarna, fiind asociat fertilitatii si bogatiei recoltelor. Barbatul care joaca acest rol imbraca un costum foarte colorat, format din tesaturi cusute de mesterii locali si impodobit cu panglici, clopotei, margele si ciucuri. Urmata de un alai numeros de personaje, capra ofera un spectacol veritabil; salta, smuceste, se roteste si se apleaca intr-un dans vesel care aminteste de practicile pagane. Jocul ilustreaza moartea si renasterea animalului, simboluri ale ciclurilor naturii.

Traditii Moldova

In seara de Ajun, gospodinele din Moldova coc colaci sub forma cifrei 8, pe care ii agata apoi langa icoane. Craciuneii se dau jos abia pe 21 martie, la echinoctiul de primavara, cand satenii ies la arat. Dupa ce ara prima brazda, barbatul casei rupe colacul in 3 bucati: pe prima o pune sub brazda, pe a doua o da animalului de povara, iar pe ultima o mananca. Exista obiceiul ca in aceasta zi femeile sa pregateasca 12 feluri de mancare, in onoarea celor 12 apostoli care au raspandit crestinismul. Acestea sunt oferite musafirilor in prima zi de Craciun, marcand in acest fel sfarsitul postului. Tot in Ajun se mananca placinta cu julfa, cu bostan si prune uscate, iar fetele nemaritate asaza pe prispa casei ulcele cu apa ca sa-si afle ursitul; daca dimineata tinerele gasesc mai multe oale goale au mari sanse sa se marita in anul care vine. In prima zi de Craciun, moldovenii participa la slujba, apoi se strang in jurul mesei pentru a sarbatori. Printre bucatele traditionale cu care se delecteaza se numara toba, caltabosii, carnatii, sarmalele, piftia si cozonacul. Masa ramane intinsa chiar si peste noapte pentru ca familia sa aiba un an imbelsugat.

Inainte de Anul nou, baietii merg cu Plugusorul, obicei menit sa alunge iarna si sa aduca fertilitate pamantului. Insotit de strigaturi si pocnete din bici, ritualul anunta intr-o maniera optimista un an roditor si bogat. Pe 1 ianuarie, copiii umbla cu Sorcova, urandu-le gazdelor sanatate si putere de munca. Traditiile de iarna din Moldova au origini care se pierd in negura timpului, insa raman intotdeauna actuale si incantatoare.

Traditii Moldova

Traditii de Paste in Moldova

Pentru toti romanii, Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina si simbolizeaza revenirea la viata. De altfel, in aceasta perioada natura renaste, astfel ca acum este celebrata si primavara. Pentru a praznui cum se cuvine Pastele, credinciosii respecta Postul Mare prin rugaciune si abtinerea de la alimentele de origine animala. In Saptamana patimilor, dupa Florii, gospodinele fac curat in casa si incep sa pregateasca bucatele traditionale. Dupa sacrificarea mielului, femeile gatesc drobul si inrosesc ouale. Pe vremuri, in Vinerea mare nu se aprindea focul si nu se faceau munci agricole; se spunea ca cei care pastreaza obiceiul vor fi norocosi tot anul.

Sambata seara, moldovenii merg la biserica si iau lumina sfanta. Lumanarea de la Inviere este pastrata pentru a fi aprinsa in caz de primejdie. Fetele nemaritate spala clopotnita cu apa curata pentru a fi pe placul baietilor din sat. Se spune ca feciorii trebuie sa daruiasca un ou rosu tinerelor de care sunt indragostiti.

In prima zi de Paste, dis-de-dimineata, toti membrii familiei se imbraca in straie de sarbatoare si duc bucatele la sfintit. Apoi rudele si prietenii se aduna in jurul mesei si ciocnesc oua; primul ou trebuie consumat de toti comesenii pentru a ramane impreuna si la bine, si la greu. Exista superstitia ca cei al caror ou nu se sparge vor fi sanatosi tot anul. Firimiturile de la masa de Paste se ingroapa in gradina; in locul lor va creste o planta numita măruncă, iar cine va bea ceai pregatit din ea va fi binecuvantat cu multi copii. Obiceiurile de Paste din Moldova reflecta mai ales legatura omului cu divinitatea, amintind in acelasi timp si de comuniunea cu natura.

Traditii Moldova

Traditii Moldova

Traditii de nunta in Moldova

Nunta moldoveneasca este o sarbatoare la care participa tot satul si este insotita de obiceiuri care marcheaza trecerea tinerilor casatoriti la statutul de adulti. Ca si in alte zone ale tarii, pregatirile incep cu invitatia la petrecere, sarcina pe care o indeplinesc vornicii. Acestia merg din poarta in poarta si ii cheama pe sateni la chef. In miercurea dinaintea nuntii se cerne faina pentru cozonaci si paine, iar joi se face pasatul (boabe de cereale pisate) pentru sarmale. 

In ziua nuntii, cavalerii de onoare si nasii, insotiti de lautari, merg sa-l ia pe mire de la parintii lui si se indreapta cu totii catre casa miresei. Aici, nasa ii pune voalul miresei si o parfumeaza, iar baietii neinsurati il barbieresc si il piaptana pe mire. Pe vremuri se alegeau mai multe perechi de nasi, in functie de avere si pozitia sociala, insa acest obicei s-a pierdut cu timpul. Dupa ce tinerii isi cer iertare de la parinti pentru greselile lor si promit sa fie soti cuviinciosi, tot alaiul porneste catre biserica. Mirii trebuie sa duca mai multe obiecte necesare ceremoniei, printre care doi colaci, o sticla cu vin, un prosop, cruciulite si o icoana. Conform traditiei, mirele trebuie sa o calce pe mireasa pe picior daca vrea sa aiba o sotie ascultatoare; in caz contrar, femeia va conduce gospodaria. La iesirea din biserica, nuntasii arunca cu grau si orez, simboluri ale belsugului, iar mireasa trebuie sa rastoarne o galeata plina cu apa.

Nunta Moldova

La restaurant, tinerii casatoriti sunt serviti cu dulceata de cirese albe, ca sa aiba o viata dulce impreuna. De la petrecere nu lipsesc mancarurile traditionale moldovenesti, dansurile si jocurile populare care creeaza o atmosfera de sarbatoare. Spre dimineata, mireasa renunta la voal, pe care il cedeaza unei fete care urmeaza sa se casatoreasca, si il inlocuieste cu un batic, semn ca a intrat in randul femeilor maritate. A doua zi, cand cei doi ajung acasa, mirele isi ia sotia in brate si o trece pragul pentru a o feri de spritele rele. Mireasa nu are voie sa intre in casa parintilor pana cand acestia nu o cheama; altfel va avea ghinion in casnicie. Dupa o saptamana, tinerii casatoriti le duc cadouri nasilor, in semn de respect si multumire.

Nunta Moldova

Traditii din timpul anului in Moldova

Sfantul Vasile se sarbatoreste pe 1 ianuarie. In aceasta zi, fetele nemaritate merg in grajd si ating animalele cu piciorul, spunand “anul acesta”, “anul viitor” si “al doilea an”. Daca animalul se misca la prima strigare, fata se va marita in cateva luni; in caz contrar, trebuie sa mai astepte un an sau doi.

Boboteaza sau Iordanul este sarbatoarea botezului lui Iisus (6 ianuarie). In Moldova, femeile pregatesc 12 feluri de mancare de post pentru a fi stropite cu agheazma de catre preot. Printre acestea se numara graul fiert indulcit cu miere, placintele cu varza, prunele fierte, bobul fiert, pestele prajit, borsul de peste si colacii. Dupa plecarea preotului, toti membrii familiei se asaza la masa.

Obiceiuri Moldova

Martisorul. De 1 martie, moldovenii leaga martisoare de gatul animalelor, pentru a le pazi de boli, de ramurile pomilor, ca sa fie roditori, de icoane, pentru a avea noroc. Mamele pun un snur alb- rosu la manuta copiilor pentru ca acestia sa fie sanatosi si voiosi. In Moldova baietii primesc martisoare, iar fetele le arunca intr-o apa curgatoare pentru ca flacaii de care sunt indragostite sa nu le paraseasca. Se spune ca tinerele care se spala cu zapada pe fata in aceasta zi vor fi frumoase pentru toata viata.

Obiceiuri Moldova

Sfantul Andrei a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus si este considerat “Ocrotitorul Romaniei”, fiind sarbatorit pe 30 noiembrie. Legendele spun ca in noaptea de Sfantul Andrei spiritele rele bantuie pamantul, sucind mintile oamenilor si furand rodul livezilor. In Moldova, satenii pun usturoi la ferestre, intorc oalele cu gura in jos si scot cenusa din soba pentru ca strigoii sa nu isi gaseasca adapost la caldura. Fetele tinere isi pun busuioc sub perna ca sa-si viseze ursitul, iar batranele isi petrec noaptea pazind funiile de usturoi pe care le daruiesc apoi feciorilor.

Moldova

Moldova ramane fermecatoare prin peisajele sale pitoresti, prin viata simpla de la sat si prin multitudinea de traditii si obiceiuri pastrate din generatie in generatie. Spectacolul prilejuit de celebrarea marilor sarbatori, explozia de culoare si de veselie, dansurile si cantecele populare fac din aceasta regiune a tarii o destinatie perfecta pentru vacantele din orice anotimp.

[Un articol de Andreea Bertea]