Traditii Locale

Selectati iconitele pentru mai multe informatii.


Evenimente

TRADITII SI OBICEIURI DIN BUCOVINA

Regiunea istorica a Bucovinei ocupa o portiune din nord-estul tarii, cuprinzand orasele Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava, Radauti, Siret si Vicovu de Sus din judetul Suceava, dar si asezari de pe teritoriul Ucrainei. Pana in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Moldova si Bucovina formau un singur principat; parte a Imperiului habsburgic pana in 1918, cand a fost alipita Romaniei, Bucovina a intrat sub ocupatia Uniunii Sovietice odata cu cel de-al Doilea Razboi Mondial. In prezent, regiunea este divizata intre cele doua state, fiind, de-a lungul timpului, un loc in care au convietuit romani, ucraineni, rusi-lipoveni, evrei si polonezi. Desi influentata de grupurile etnice, zona a ramas un simbol al spiritului romanesc, unde istoria, traditiile si mestesugurile stravechi au fost pastrate cu sfintenie. Aici, viata se randuieste in continuare dupa obiceiurile strabunilor, infatisand un univers incantator, in care descoperi atmosfera arhaica autentica.

Traditii Romania

Traditii Romania

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Bucovina

Pe plaiuri bucovinene, Craciunul este cea mai asteptata sarbatoare a anului, fiind celebrat cu o suita de ritualuri spectaculoase, menite sa aduca belsug, sanatate si vitalitate. Incepand cu ziua Sfantului Nicolae, cand copiii cuminti sunt rasplatiti cu daruri, iar cei neascultatori primesc nuieluse, gospodarii intra in febra pregatirilor; casele si curtile sunt curatate, bucatariile, aprovizionate, barbatii sacrifica porcul, iar tinerii formeaza cete si aleg repertoriul de colinde.

Traditii Bucovina

Grupurile de colindatori se organizeaza inca din Postul Craciunului, cand se stabilesc membrii, conducatorul si recuzita. Ceata este o emblema si un motiv de mandrie pentru sat, fiind alcatuita din tineri cu tinuta aleasa, comportament impecabil si voce placuta. In Ajun, copiii si flacaii cutreiera ulitele si se opresc la toate casele pentru a face urari de bine. In Bucovina, colindele au rolul de a indeparta spiritele rele si de a purifica sufletele, de aceea se spune ca in aceasta zi trebuie sa ai poarta deschisa. Pe lumina, cei mici sunt primii care vestesc nasterea lui Iisus, primind in dar colaci, mere si nuci. Odata cu lasarea serii se aud glasurile hotarate ale feciorilor; imbracati in costume traditionale si purtand caciuli decorate cu panglici colorate, se opresc in special la casele fetelor nemaritate. In cazul cetei insotita de muzicanti, tanara este invitata la joc de catre conducator sau de catre tanarul care o place.

Traditii Bucovina

Traditii Bucovina

In Ajun, la primele ore ale diminetii, gospodarul aduce in casa surcele si le imparte membrilor familiei, dorindu-le sanatate si prosperitate. Femeile arunca seminte de cereale spre rasarit pentru ca recoltele sa fie bogate si pun aluat la radacinile copacilor pentru ca acestia sa fie rodnici. De asemenea, gunoiul strans din casa si funinginea din sobe sunt imprastiate in gradina, cu scop fertilizator. Pentru masa de Ajun se pregatesc 12 feluri de mancare de post, printre care grau fiert, fasole, bors de bureti, ciuperci cu usturoi, fructe uscate. In mijlocul lor se asaza un colac impletit sub forma cifrei 8, care nu se mananca, ci se pastreaza pentru practicile agricole din primavara. Dupa ce preotul binecuvanteaza casa si bucatele, toata lumea se strange in jurul mesei; resturile de mancare se pun intr-o farfurie pe marginea ferestrei, fiind oferite, in mod ritualic, mortilor.

Traditii Bucovina

Dupa indeplinirea obiceiurilor de Craciun, satenii dau curs ritualurilor de Anul Nou, strans legate de ciclul viata-moarte-renastere. Dansurile, costumele si mastile simbolizeaza despartirea de vechiul an si intampinarea unui noi inceput. Plugusorul este una dintre cele mai frecvente traditii desfasurate in ultima zi a anului; baietii isi confectioneaza un plug in miniatura, decorat cu ciucuri si clopotei, la care inhama un asa-zis buhai, o galeata legata la gura cu o piele de vita. Ajunsi in gospodarii, copiii striga urarile, agita plugul si plesnesc din bice. Versurile rostite se refera la muncile campului si invoca zilele fertile de primavara.

Practicile de Anul Nou ilustreaza un adevarat teatru popular cu personaje fabuloase, care pot aduce bunastare si ghinion deopotriva. Ele amintesc ca doar pastrarea si respectarea obiceiurilor asigura belsugul, puterea si regenerarea. Ursul este o figura mitica venerata in Bucovina pentru forta, curaj si iscusinta, considerandu-se chiar ca are abilitatea de a controla anotimpurile. Zgomotos si plin de talc, dansul ursului este insotit de un alai format din colindatori, tobosari si mascati. Barbatul deghizat se invarte pe loc, se arata uneori mai fioros, alteori mai bland, se lasa la pamant, anuntand sfarsitul anului, apoi se ridica pentru a-l vesti pe urmatorul.

Traditii Bucovina

Caracteristica Bucovinei este reunirea tuturor personajelor intr-o ceata numita Malanca. Conduse de calfa, acestea pun in scena jocurile specifice; intre ele se regasesc Capra, Cerbul, Calul, Uratii si Frumosii. Fetele nemaritate pregatesc colaci si vin in asteptarea colindatorilor si se imbraca in straie de sarbatoare pentru a-i impresiona pe flacai. 

Ultima zi din ciclul innoirii anului este Boboteaza (6 ianuarie), cand casele, fantanile, animalele si livezile sunt sfintite pentru a le feri de spiritele raufacatoare. Dupa slujba, tinerii fac un foc la marginea satului, iar cand acesta se stinge, sar peste jar pentru a scapa de boli. La intoarcerea acasa, satenii striga in cor “Chiraleisa!”, cuvant cu conotatii magice.

In Bucovina, traditiile de iarna dau nastere un spectacol bogat, in care isi fac loc coregrafii ample, personaje fantastice, costume minutios realizate si superstitii din popor. Sarbatorile capata un farmec aparte, aducand bucurie si speranta unui an infloritor.

Traditii de Paste in Bucovina

Obiceiurile de Paste sunt consacrate in primul rand purificarii sufletesti si reinvierii naturii, fiind mai putin fastuoase si mai mult indreptate catre valorile spirituale. In Saptamana Mare, credinciosii tin post si pastreaza o atitudine solemna, amintindu-si de patimile Mantuitorului. Exista credinta ca in Joia Mare, sufletele celor decedati coboara pe pamant si raman in preajma caselor lor pana la Paste. De asemenea, in aceasta zi nu se spala rufe, iar cel care doarme peste masura va fi lenes tot anul. Cojile de oua ramase de la framantatul cozonacului se arunca pe apa, vestindu-le astfel mortilor sarbatoarea invierii. Daca gospodinele prepara pasca, crucea din aluat se pastreaza si se pune in hrana animalelor, de Sfantul Gheorghe. In Vinerea Mare nu se aprinde focul, iar daca ploua, se spune ca anul va fi bogat.

Traditii Bucovina

Cea mai importanta traditie din aceasta perioada este incondeiatul sau impistritul oualor. In Joia si in Sambata Mare femeile vopsesc ouale si le decoreaza dupa un mestesug foarte vechi, specific acestei zone. Se foloseste un instrument numit chisita, cu un varf metalic ascutit, cu care se aplica ceara topita pe oua; in aceasta etapa se traseaza modelul si motivele ornamentale. Cel mai des intalnite sunt crucea, linia vietii, trifoiul, frunza de stejar, spicul de grau, albina, creasta cocosului, soarele, steaua. Acestea simbolizeaza credinta in Dumnezeu, sanatatea, norocul, prosperitatea, fericirea. Cand ceara se raceste, ouale sunt scufundate in bai de culoare obtinute din plante; se folosesc frunze de nuc, viorele, maces, arin, coaja de ceapa. Culorile sunt aplicate succesiv, iar partile deja vopsite se acopera cu ceara pentru ca nuantele sa nu se intrepatrunda. La final, toata ceara este indepartata de pe ou, modelul desenat initial fiind frumos colorat. Bineinteles, exista si case unde se practica incondeierea cu pensula sau simpla vopsire, insa impistritul se remarca ca o indeletnicire dusa la rangul de arta.

Traditii Bucovina

In noaptea Invierii, credinciosii merg la slujba si iau lumina sfanta pe care o duc in casa; cu lumanarea aprinsa, barbatii inconjoara gospodaria pentru a o feri pe viitor de rele. In Bucovina, fetele urca in clopotnita bisericii si spala limba clopotului cu apa proaspata; duminica dimineata, se spala cu aceasta apa pe fata ca sa fie frumoase tot anul. Feciorii vin sa le peteasca in fata casei, iar cel ales primeste un ou rosu. In prima zi de Paste, toata lumea bate toaca pentru a raspandi vestea Invierii. Se spune ca cine moare in Saptamana Luminata se duce direct in rai, fara judecata. Sarbatorile pascale inseamna revenire la viata, puritate si liniste, iar ritualurile indeplinite restabilesc legatura omului cu natura si cu divinitatea. 

Traditii de nunta in Bucovina

Casatoria este unul dintre evenimentele cele mai importante din viata omului, fiind insotita de obiceiuri care ii sporesc caracterul festiv. In satele din Bucovina, la nunta participa intreaga comunitate, astfel ca formarea noii familii devine o sarbatoare colectiva. Inainte de toate, baiatul trebuie sa o peteasca pe fata; impreuna cu parintii, merge la casa tinerei pentru a o cere in casatorie. Daca familia fetei este de acord, in aceeasi zi se stabilesc zestrea, data nuntii, cavalerii (vatajeii) si domnisoarele de onoare (drustele). Vestea nuntii este anuntata cu trei saptamani inainte de catre preot, in biserica; astfel, pot fi anuntate din timp motivele care ar impiedica unirea celor doi. In ziua care precede evenimentul, cavalerii si domnisoarele de onoare merg prin sat si cheama oamenii la nunta.

Nunta Bucovina

Mirii se pregatesc pentru cununie in casa parinteasca, fiind ajutati de nasi si de prietenii apropiati. Insotit de alai, baiatul merge la casa fetei si trebuie sa o gaseasca; drustele ii pun bete in roate si ii trimit in intampinare alte femei costumate in mirese. Dupa acest moment, are loc iertaciunea: tinerii se asaza cu fata spre rasarit si le cer iertare parintilor pentru greseli, cerandu-le binecuvantarea pentru o viata armonioasa.

Nunta Bucovina

 Nunta Bucovina

La biserica, nuntasii primesc bomboane ca semn al belsugului, iar dupa cununie toata lumea danseaza intr-o hora mare. Apoi se indreapta spre petrecere, unde soacra mare ii asteapta si ii stropeste cu agheasma. Sarbatoarea incepe cu un dans lung, numit taraneasca, in care se prind toti invitatii, si continua cu alte jocuri traditionale, foarte energice si vesele. Spre sfarsitul nuntii, dupa aruncarea buchetului, mireasa isi schimba rochia si o da unei fete care urmeaza sa se casatoreasca. De asemenea, ea trebuie sa ofere socrilor un rand de haine noi. La final are loc inchinarea paharului dulce: fiecare nuntas spune cu voce tare suma de bani pe care o daruieste proaspetei familii. In Bucovina se pastreaza obiceiurile care marcheaza momentele cheie ale nuntii, iar dansurile, muzica si mancarurile traditionale sunt nelipsite.

Nunta Bucovina

Traditii din timpul anului in Bucovina

Dragobetele este reprezentantul iubirii, omologul romanesc al Sfantului Valentin. Numit si “Logodnicul pasarilor” sau “Navalnicul”, este sarbatorit pe 24 ianuarie si anunta inceputul primaverii. In aceasta zi, fetele o iau la fuga prin sat urmarite de baieti; cei mai sprinteni feciori ii pot cere alesei lor o sarutare, statornicind astfel legatura dintre ei. De aici strigatura “Dragobetele saruta fetele”, arhicunoscuta din lumea satului. Se spune ca cine ia parte la sarbatoare va fi ferit de boli si ca cine aude pupaza cantand va fi harnic tot anul. De asemenea, nu trebuie sa muncesti la camp sau in casa deoarece Dragobetele te pandeste si te pedepseste daca nu il cinstesti.

Obiceiuri Bucovina

Floriile. Cu o saptamana inainte de Paste, in duminica Floriilor, oamenii duc ramuri de salcie la biserica pentru a fi sfintite. Apoi le pun la usi, la ferestre si la icoane, ca semn ca sunt pregatiti sa-l intampine pe Hristos. Exista superstitia ca ramurile, numite matisori, fac pomii sa rodeasca mai bogat si ii feresc pe oameni de duhurile rele.   

Sfantul Andrei. Conform legendelor, in noaptea de Sfantul Andrei, sufletele celor morti se pot intoarce pe pamant sub forma strigoilor. Pentru a se apara, satenii ung cadrul usilor si al ferestrelor cu usturoi. Femeile scot cenusa din soba pentru ca spiritele rele sa nu-si gaseasca adapost la caldura. Cei care vor sa afle cat de rodnice vor fi culturile anul urmator pun cateva boabe de grau intr-un vas; in functie de cat de des rasare graul, atat de bogate vor fi holdele.   

Bucovina

Bucovina este leaganul traditiilor autentice, al mestesugurilor realizate cu daruire si migala, al obiceiurilor pline de semnificatii. Traditiile din universul rural ilustreaza o parte din viata si identitatea romanului, oferind un farmec deosebit sarbatorilor de peste an.

[Un articol de Andreea Bertea]