Traditii Locale

Selectati iconitele pentru mai multe informatii.


Evenimente

TRADITII SI OBICEIURI DIN BANAT

Regiunea istorica a Banatului cuprinde cinci judete de pe teritoriul Romaniei (Timis, Caras-Severin, Arad, Mehedinti si Hunedoara) si teritorii din Serbia si Ungaria. De-a lungul timpului, aceasta zona a fost parte componenta a Regatului Ungariei, a Imperiului Otoman si a Imperiului Austriac. Dupa Primul Razboi Mondial, Banatul a fost impartit intre cele trei state, urmand sa devina un spatiu locuit de romani, sarbi, maghiari, germani, slovaci, croati, bulgari si alte minoritati. Numeroasele etnii care au trait in vestul tarii si-au lasat amprenta asupra zonei, influentand obiceiurile locului. Unele datini s-au pastrat din strabuni, altele si-au pierdut semnificatia si originea. Banatul ramane depozitarul traditiilor unice formate prin contopirea identitatilor culturale ale comunitatilor care au marcat istoria acestei regiuni.

Traditii Romania

Traditii Romania  

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Banat

Sarbatorile de iarna sunt celebrate in Banat printr-o multitudine de obiceiuri apartinand etniilor care traiesc aici. Pe 6 decembrie, tinerii svabi se costumeaza in vesmintele Sfantului Nicolae si pornesc pe la case, cautand copii neascultatori pe care sa-i pedepseasca. Micutii isi asaza ghetele curate la geam, iar langa acestea pun dulciuri, mere si nuci pentru a-l imbuna pe Mos. Copiii cuminti primesc cadouri, iar celor obraznici Mos Nicolae le aduce o nuielusa, pe care parintii o folosesc pentru a-i mustra.  

Traditii Banat

Sarbii din Banat sarbatoresc Craciunul pe rit vechi, dupa calendarul gregorian. In Ajun, pe 6 decembrie, dupa slujba de seara, se obisnuieste arderea badnjakului. Un trunchi de stejar tanar este aprins in curte sau in cuptorul din casa, focul simbolizand caldura iubirii lui Iisus Hristos. Cu cat sunt mai multe scanteile produse de lemnul ars, cu atat mai bogata va fi gospodaria in anul ce vine. In aceasta zi se impodobeste bradul, iar in jurul lui se pun bucate pentru Mos Craciun si graunte pentru calul sau. Pe inserat, grupuri de colindatori mascati pornesc la colindat prin sat. Piţărăii sunt poftiti in curte, unde gazdele le daruiesc colaci, nuci, mere si vin. Pe Valea Almajului, copiii mai mici obisnuiesc sa colinde purtand bete de alun impodobite cu care bat in podelele caselor pentru a alunga spiritele rele si pentru a aduce prosperitatea. 

In prima zi de Craciun colindatorii merg cu Steaua, refacand in mod simbolic drumul pe care l-au parcurs cei trei magi pana la locul unde s-a nascut pruncul Iisus. Potrivit unui obicei stravechi, cel mai varstnic membru al familiei trebuie sa arunce boabe de grau si de porumb in fata cetelor de piţărăi; se spune ca daca aceste graunte sunt puse in brazda, recolta de anul viitor va fi foarte bogata. O alta datina pastrata in Banat este Viflaimul sau Irozii; in casa gazdelor, colindatorii pun in scena povestea nasterii Mantuitorului. Gospodinele sarboaice aduc paie in casa, reprezentand ieslea in care s-a nascut Iisus, iar sub fetele de masa pun fan si seminte pentru ca in casele lor sa fie armonie si belsug. Sarbatoarea Craciunului simbolizeaza darul vietii, iubirea, bucuria si bunatatea, toate acestea fiind celebrate in mijlocul familiei, in jurul bradului frumos impodobit.

Traditii Banat

In ajunul Anului Nou, tinerii necasatoriti practica o serie de traditii prin care se crede ca isi vor gasi jumatatea. De pilda, imediat ce preotul anunta ajunul, fetele pornesc sa caute crengute de mar dulce. Daca acestea sunt acoperite de bruma, viitorii soti vor fi oameni instariti; in caz contrar, vor fi saraci. In mod similar, obiceiul vargelatului le indica tinerilor cu ce fel de persoana se vor casatori. Sub oalele de pe masa se asaza mai multe obiecte - bani, seminte de grau, ace, pieptene, paine. Fata sau baiatul trebuie sa ridice trei oale; daca descopera acul, painea si pieptenul inseamna ca perechea lor va fi un om bogat, dar urat. In seara Ajunului, in gospodarii se fac calendarele de ceapa. Bulbul se taie in 12 bucati, fiecare reprezentand o luna a anului; in fiecare dintre acestea se pune sare. Bucatile care lasa mai multa apa marcheaza lunile ploioase, celelalte sunt semnul secetei.

In noaptea de Anul Nou, in unele sate din Banat se mai joaca inca Sânvăsiile, obicei practicat pe vremea cand trecerea in noul an se facea fara prea mult fast. Jocul avea loc la casele cu tineri aflati in pragul casatoriei. Femeia cea mai varstnica din gospodarie aseza sub noua farfurii mai multe obiecte, fiecare reprezentand o caracteristica a viitoarei mirese sau a viitorului mire. Tinerii si tinerele ridicau trei farfurii, afland astfel cum le vor fi ursitii. Inelul si oglinda simbolizau o persoana frumoasa, acul, o femeie harnica, iar creionul, un om invatat. In zona Banatului montan, copiii merg cu Plugusorul, urand gazdelor sanatate, belsug, recolta bogata si un an fericit. Anul Nou este sarbatorit cu multa veselie, cu mese intinse si cu speranta ca noul an va fi unul mai bun si mai prosper.

Traditii Banat

Traditii de Paste. Sarbatoarea Invierii in Banat

In zona Banatuluil, traditiile de Paste sunt mai putine decat in celelalte regiuni ale tarii, insa sarbatoarea Invierii are aceeasi semnificatie deosebita pentru crestini. Cea mai importanta zi din perioada premergatoare Pastelui este Joia Mare, cand, potrivit traditiei populare, Joimărița umbla prin sate si le pedepseste pe fetele care nu au terminat de tors lana. In aceasta zi se aprind focurile in cimitire deoarece se crede ca, odata cu invierea Domnului, sufletele celor morti se intorc pe pamant. In bisericile romano-catolice se sfintesc uleiurile pentru bolnavi si pentru infaptuirea sfintelor taine. In Sambata Mare, dupa ce gospodinele au terminat curatenia in casa si au incondeiat ouale, barbatii sacrifica mielul, din care se pregatesc bucate traditionale delicioase.

Dupa slujba de Inviere exista obiceiul ca fetele tinere sa pastreze in casa lumanarea pe care au aprins-o la biserica. Se spune ca daca urmezi traditia ai parte de noroc in viata si esti bine vazuta de ceilalti. In dimineata zilei de Paste, credinciosii se spala pe fata cu apa proaspat scoasa din fantana, in care se pune un ou rosu, un banut de argint si fire de iarba verde. Astfel vor fi rumeni in obraji, plini de energie si vor avea un an imbelsugat. Apoi are loc tamaierea bucatelor, fiecare mesean primind o lingurita cu vin si paine sfintita.

Traditii Banat

Traditii Banat

In cea de-a doua zi de Paste satenii imbraca costumele traditionale si incing hore in centrul satului si in fata bisericii. Oamenii uita de suparari, se impaca unii cu altii si sarbatoresc speranta unui nou inceput. La germani si la maghiari exista obiceiul de a stropi fetele cu parfum. Baietii tineri merg la casele fetelor nemaritate si striga: “Am auzit ca aveti un trandafir frumos. Am venit sa-l udam, sa creasca, sa infloreasca si multi ani sa traiasca.” Apoi le parfumeaza pe fete ca simbol al vietii si fertilitatii.

Prima saptamana de dupa Paste este numita Saptamana blajinilor sau Saptamana lui Toma. Se considera ca in aceste zile sufletele mortilor sunt libere si se plimba pe pamant. Femeile gatesc bucate alese si le impart vecinilor, pomenindu-i pe raposati. Un alt obicei specific Banatului este Mătcălăul sau Ortăcia, ocazie cu care copiii fac cununi din crengile unui pom inflorit pe care si le pun pe cap; apoi se iau de maini, ocolesc pomul si fac schimb de oua rosii. Astfel copiii leaga o prietenie stransa care tine, de obicei, pana la sfarsitul vietii.  

In Banat poti cunoaste traditiile romanesti, sarbesti si unguresti care au fost pastrate de-a lungul timpului si care au rezistat contopirii celor trei culturi. Sarbatoarea Pastelui are inca o aura mistica in aceasta zona, fascinandu-i deopotriva pe straini si pe locuitorii celorlalte regiuni ale tarii.

Traditii Banat

Traditii Banat

Traditii de nunta in Banat

Pentru banateni, nunta este cel mai important eveniment familial, la sarbatoare participand intreaga comunitate sateasca. Obiceiurile mostenite de la strabuni fac ca acest moment sa capete grandoare si sa devina de neuitat. Cu trei saptamani inainte de nunta, preotul anunta in biserica unirea celor doi tineri, inlaturand astfel piedicile care ar putea aparea in calea fericirii lor. Invitatiile la petrecere sunt realizate de catre cavalerii de onoare, numiti givări, care cutreiera satul in lung si in lat, cinstind oamenii cu vin.

Cu cateva zile inainte de nunta are loc petitul. Mirele merge acasa la parintii fetei pentru a o cere de nevasta. Acestia il pacalesc, aducandu-i o batrana din sat, apoi o fetita imbracate in rochii de mireasa. Abia la a treia rugaminte a baiatului apare partenera lui. Nunta propriu-zisa incepe odata cu oficierea sfintei taine a cununiei si cu primirea binecuvantarii preotului. Se spune ca daca mireasa nu doreste sa aiba copii in perioada imediat urmatoare trebuie sa arunce boabe de mac la intrarea in biserica. Acestea simbolizeaza anii care vor trece pana cand cuplul va avea un urmas.

Petrecerea debuteaza cu jocul miresei, cand nuntasii ii ofera bani pentru a dansa cu ea. Unii invitati se prind in hora cu mirii si nasii, altii se ospateaza cu bucatele traditionale. Muzica si dansurile populare nu lipsesc de la nuntile banatene, reprezentand traditia si integrarea in comunitate. In ziua urmatoare evenimentului, proaspatul cuplu merge la o fantana aflata la rascruce de drumuri si toarna apa oamenilor care vor sa se spele pe maini; in schimb, primesc bani. Batranele din sat pun in galeata mirilor si un ou. Cand ajung acasa, acestia se intrec pentru a calca oul; cel care reuseste va fi considerat capul familiei. Dupa ce indeplinesc acest ritual, tinerii le duc cadouri nasilor, multumindu-le pentru ca au acceptat sa le fie parinti spirituali.

Nunta banateana moderna pastreaza cele mai importante obiceiuri, marcand momentele cheie ale acestui eveniment. Muzica, dansurile si bucatele traditionale sunt nelipsite de la astfel de petreceri.

Nunta Banat

Nunta Banat

Traditii din timpul anului in Banat

Trifonul sau Ziua Omizilor este prima sarbatoare a calendarului agricol si este dedicata Sfantului Trifon, protectorul gradinilor si al livezilor. In aceasta zi, preotii sfintesc apa pentru a stropi holdele, inlaturand seceta si grindina. Pe vremuri, satenii se urcau pe un deal de unde dadeau drumul unei roti aprinse menite sa indeparteze spiritele rele si iarna.

Obiceiuri Banat

La inceputul lunii martie se celebreaza Martisorul, vestind venirea primaverii. Martisorul, un snur impletit dintr-un fir rosu si unul alb, se daruieste persoanelor apropiate, insotit de urari de bine. Micul talisman se poarta in piept si reprezinta puritatea sufleteasca, prietenia si fidelitatea. Traditia spune ca fetele care nu poarta martisorul vor avea parte de ghinion tot anul. Pe vremuri, mamele legau un banut de argint sau de aur la capatul snurului si il legau de mana copiilor mici pentru a-i feri de boli.

Inaintea posturilor mari, cum sunt Postul Pastelui si Postul Craciunului, se practica un obicei numit Martea vaselor. Toate vasele din casa sunt spalate cu apa si cenusa pentru a nu ramane pe ele urme de grasime; in acest timp se rosteste rugaciunea “Tatal nostru”. 

Banat

Lumea satului banatean pastreaza cele mai multe dintre obiceiurile mostenite de la batrani. Costumele populare lucrate manual, dansurile traditionale care anima ulitele, muzica antrenanta care creeaza o atmosfera de sarbatoare, toate contribuie la imaginea idilica a unei lumi de poveste, fascinanta prin misterele ei. 

[Un articol de Andreea Bertea]