Naturale

Selectati iconitele pentru mai multe informatii.


Evenimente

BAIA DE FIER - POLOVRAGI

Regiunea Baia de Fier - Polovragi este un loc de o frumusete naturala deosebita si o zona bogata spiritual. Cunoscuta si ca “Oltenia de sub munte”, aceasta adaposteste chei, pesteri, sate in care se pastreaza traditiile romanesti, manastiri si biserici foarte vechi, adevarate monumente istorice si arhitecturale. Desi este datata documentar la sfarsitul secolului al XV-lea, Baia de Fier are o istorie mult mai indelungata, pierduta in negura timpului. Cercetarile au scos la iveala unelte cioplite in pietre si oase, specifice paleoliticului mijlociu, si fosile de animale nordice: mamutul, rinocerul siberian, hiena pesterilor, capra Ibex. Toate aceste dovezi au facilitat studierea aparitiei omului pe pamant cu mii de ani in urma, cand acesta isi impartea teritoriul cu salbaticiunile.

Polovragi

Denumirea asezarii provine de la exploatarea primitiva a fierului, purificat apoi cu ajutorul apei. In aceste locuri s-au descoperit morminte ale soldatilor romani care pazeau drumul construit la poalele muntilor Parang; parcurgandu-l, ajungeau la castrul zidit la Targu Jiu. In imprejurimile Baii de Fier veti gasi si alte obiective care povestesc istoria acestei zone si care va vor impresiona prin frumusetea lor.

Manastirea Polovragi

In comuna Polovragi se afla manastirea cu acelasi nume, un lacas de cult ce indruma credinciosii de mai bine de 500 de ani. Situata la poalele muntelui Piatra Polovragilor si delimitata de o padure unde se gasesc si castani cu fructe comestibile, aceasta are aspectul unei fortarete. Chiar poarta masiva din lemn sculptat si chiliile care o inconjoara o fac sa para de neatins. Insa la capatul drumului pietruit strajuit de brazi inalti se dezvaluie o manastire alba, frumoasa, impodobita de flori viu colorate, care va imbie sa o descoperiti. Va puteti odihni pe bancile din apropierea livezilor de pomi fructiferi, admirand splendoarea locului.

Manastirea Polovragi

Manastirea Polovragi

Cronicile atesta manastirea la inceputul secolului al XVI-lea, la inceput fiind o simpla bisericuta de lemn. Doua veacuri mai tarziu, domnitorul Constantin Brancoveanu o restaureaza in stil bizantin. Remarcabila este catapeteasma, bogat ornamentata cu impletituri florale, o capodopera a vechii sculpturi romanesti. Interiorul bisericii este decorat cu icoane infatisand chipuri de sfinti si scene religioase, pictura fiind foarte asemanatoare celei de la Horezu. Aceasta s-a pastrat intacta, coloritul cu nuante sobre si armonioase evidentiindu-se pe un fond albastru. La exterior se afla icoana “Acoperamantul Maicii Domnului”, despre care se spune ca ii pedepseste pe cei cu ganduri rele. Legendele istorisesc ca un tanar urmarit de un turc s-a adapostit in manastire. Urmaritorul, furios din cauza neputintei sale, a impuscat aceasta icoana; in scurt timp a cazut de pe cal si s-a lovit fatal.

Manastirea are si un muzeu care adaposteste o colectie de 650 de icoane pe lemn si sticla, manuscrise de muzica psaltica, obiecte daruite de Matei Basarab si de Constantin Brancoveanu, precum si depozitul de carte veche ce contine peste 3000 de volume in limbile romana, slavona si greaca. La Polovragi, in aerul curat de la poalele muntelui, in preajma maicutelor harnice si evlavioase, veti gasi locul perfect pentru meditatie si impacare sufleteasca.

In comuna, traditiile s-au pastrat nealterate. O dovada o constituie practicile de Sfantul Ilie (14-20 iulie), cand se desfasoara “Nedeia de la Polovragi”. Se spune ca in dimineata acestei sarbatori, locuitorii culegeau plante binefacatoare, in special busuioc, si ierburi folosite pentru vraji si farmece. Acestea erau duse la biserica pentru a fi sfintite, apoi erau arse, iar cenusa rezultata era intrebuintata in scopuri terapeutice. Chiar denumirea localitatii provine de la planta pe care vracii o utilizau ca remediu impotriva bolilor - polovraga.

Manastirea Polovragi

Manastirea Polovragi

Cheile Oltetului

In spatele manastirii Polovragi incep Cheile Oltetului, sapate intre Muntii Capatanii si Parang. Pe parcursul a 2 km, natura a creat un peisaj inconfundabil, maret si coplesitor. Pe anumite portiuni, distanta dintre peretii stancosi este atat de ingusta incat pare ca acestia stau sa se pravaleasca. Pe masura ce inaintati, insotiti fiind de sunetul cristalin al raului Oltet, temperatura scade cu aproximativ 10 grade; muntii inalti si nedespartiti pe alocuri sunt o piedica de netrecut in calea razelor soarelui. Cu un acoperis stancos deasupra, cu o apa limpede ce serpuieste lin peste pietre, plimbarea prin Cheile Oltetului este relaxanta si surprinzatoare.

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului

La un moment dat veti vedea ca din dreptul drumului forestier porneste o poteca abrupta in dreapta. Dupa aproximativ o ora de mers pe traseul marcat, trecand de popasurile “Cornet” si “Sub cruce”, ajungeti la Crucea lui Ursache, in punctul unde se afla Cetatea Dacica de la Polovragi. Ridicata in secolele II-I i. Hr., era singura fortificatie cu zid de piatra din Oltenia, folosita de catre daci ca refugiu si pentru apararea drumului ce ducea spre Sarmizegetusa Regia. Legendele spun ca dacii ajungeau la cetatea din Muntii Orastiei prin galeriile Pesterii Polovragi, parcurgand o distanta de 40 km. Se crede ca asta era una dintre armele lor secrete, disparand foarte usor din calea dusmanilor si adapostindu-se in tunel. Trebuie sa stiti ca in perioade de acalmie, dacii foloseau acelasi drum pe care l-ati strabatut si voi pentru a ajunge la Crucea lui Ursache. Asadar, ati pasit pe una dintre misterioasele carari ale istoriei stravechi. 

Crucea lui Ursache

Crucea lui Ursache

Pestera Polovragi

De-a lungul batranului Oltet veti descoperi o gaura uriasa ce se casca in Muntele Capatanii; este vorba de Pestera Polovragi, formatiune carstica ce ascunde taine nebanuite. Localnicii spun ca aici ar fi trait Zamolxis, liderul spiritual al geto-dacilor si detinatorul unor puteri uimitoare. In interiorul pesterii exista chiar o piatra considerata tronul lui Zamolxis, alaturi de care se afla lumanarea sa. Se crede ca picaturile care cad de pe pereti sunt lacrimile varsate de zeu dupa ce Dacia a fost cucerita de catre romani. Legendele istorisesc ca de-a lungul timpului, pestera a constituit un adapost pentru mai multe personalitati, de aceea exista banuieli ca aici s-ar afla comori ascunse. Se vorbeste si despre un blestem care ii tine departe pe cotropitorii lacomi.

Pestera Polovragi este situata intr-un cadru natural feeric, in care duritatea rocilor se imbina cu verdele viu al padurii. Avand o lungime de peste 9300 m, grota este alcatuita dintr-o galerie principala din care se desprind sectoare laterale mai mici. Inca de la intrare veti simti umiditatea ridicata si temperatura scazuta, ce se ridica pana la 9 grade C pe toata perioada anului. Pe anumite portiuni, aluviunile transportate din aval au colorat apa, oferind sectoarelor nume ca Bolta insangerata, Camera alba sau Sala divina. In prima parte a galeriei, pe langa scaunul lui Zamolxis, veti observa si o pictura realizata in fum, reprezentand simbolul mortii; aceasta infatiseaza un corp scheletic ce cara o coasa si se crede ca a fost desenata de unul dintre calugarii care au populat pestera intre secolele XVI-XX.

Formatiunile geomorfologice sunt numeroase si spectaculoase, impresionand prin diversitatea si dimensiunile lor. Intre acestea se observa dantelariile de turturi stalactitici, domurile, palcurile de stalagmite, scurgerile argiloase, coloanele intermediare. Aici si-a gasit adapost o colonie de lilieci de pestera care nu va vor deranja prea mult in timpul vizitei; sunt obisnuiti cu turistii curiosi. Pestera Polovragi merita vazuta pentru aerul misterios care o inconjoara si pentru multele formatiuni ce-si au originile in negura istoriei. In plus, in anotimpurile calde, grota este o adevarata oaza de racoare.

Pestera Polovragi

Pestera Polovragi

Pestera Muierii

In continuare, Cheile Oltetului dezvaluie alta frumusete carstica -Pestera Muierii-, sapata de raul Galbenul in calcarele de pe marginea masivului Parang. In timpuri stravechi, pe vreme de razboi, cand barbatii erau plecati la lupta, aici se adaposteau femeile si copiii; astfel, pestera si-a gasit numele pe care il cunoastem astazi. La cativa metri dupa intrare ajungeti intr-o zona care abunda in stalactite ce acopera plafonul si formatiuni stalagmitice ce se aseamana cu tuburile de orga. Pe traseul galeriei principale veti putea vedea Domul Mic, de forma unei cupole gotice, Sala Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare. Galeria de lilieci din Cupola isi face simtita prezenta prin scurtele sunete pe care zburatoarele le emit, acompaniate de scurgerile picaturilor de apa.

Pestera Muierii

Pestera Muierii

Pestera Muierii

La cativa metri distanta, intr-o sala foarte inalta, a fost reconstituit scheletul unui Ursus Spelaeus, unul dintre locuitorii pesterii din epoca paleolitica. Apoi pasiti intr-o alta incapere spatioasa, unde veti observa stalagmite uriase, una dintre ele parand ca poarta o mantie orientala si fes pe cap, cruste parietale, domuri. La nivelul inferior se afla Galeria Ursilor, cimitir al necuvantatoarelor preistorice unde au fost descoperite schelete de ursi, hiene, vulpi, lupi, mistreti; tot aici s-a gasit si un schelet umanoid vechi de 30.000 de ani.

Pestera Muierii este complexa si spectaculoasa, avand propria voce ce izvoraste melodios din adancuri. Formatiunile calcaroase de forme si dimensiuni impresionante starnesc admiratia, in timp ce inaltimea galeriilor se reduce atat de mult incat trebuie sa adoptati “mersul piticului”. Pasind printre coloane si pietre rotunjite, veti descoperi putin cate putin semnificatia tuturor sectoarelor galeriei.

Polovragi

In jurul localitatii Baia de Fier aveti ocazia sa vizitati obiective care atrag prin frumusetea si unicitatea lor. De asemenea, va puteti bucura de aerul curat de la poalele muntilor, intr-un cadru perfect pentru o vacanta relaxanta, in care sa va reincarcati bateriile. Fie ca alegeti sa vedeti Manastirea Polovragi sau Cheile Oltetului cu ale sale misterioase pesteri, Oltenia de sub munte detine taine pe care sa le impartaseasca turistilor.

[Un articol de Andreea Bertea]