Atractii

Cazare

Nordul Dobrogei este un tinut extrem de atractiv pentru pasionatii de istorie, adapostind peste 500 de situri arheologice misterioase si fascinante. In trecut, acest teritoriu se afla la intersectia mai multor drumuri comerciale, iar Dunarea si Marea Neagra au adus pe apele lor targoveti guralivi din toate colturile lumii. Punte de legatura intre mai multe popoare, Dobrogea a reprezentat un avanpost al lumii civilizate, fie ea greaca, romana, bizantina sau turca.

Judetul Tulcea ascunde comori arheologice care asteapta sa-si dezvaluie istoria si legendele. Puncte strategice importante situate pe malul vechi al marii, acestea constituie file din cultura si civilizatia poporului roman. Desi umbre ale vechilor cetati de odinioara, ruinele de la Enisala, Halmyris, Orgame sau Aegyssus isi pastreaza sobrietatea si maretia dobandite de-a lungul timpului.

Cetatea Orgame (Argamum)

De pe promontoriul sau care patrunde ca o peninsula in lacul Razim, Argamum domina imprejurimile din vremuri stravechi. Cetatea se afla in punctul numit „Dolojman” sau „La Cetate”, la 7 km est de satul Jurilovca. Intemeiata in secolul al VII-lea i.Hr. de catre colonistii greci sositi din Asia Mica, aceasta este prima asezare mentionata intr-un izvor scris din Antichitate. Legendele spun ca in drumul lor spre lana de aur, argonautii s-ar fi oprit si pe aceste meleaguri.

In ruinele cetatii se pot observa elemente apartinand diferitelor perioade istorice; complexul funerar din necropola a apartinut primei generatii de colonisti, zidul de incinta, cuptoarele si mormintele tumulare evoca perioada clasica. De asemenea, pe platoul Argamens sunt pastrate vestigii din epocile elenistica si romana. In ceea ce priveste sistemul defensiv, acesta era format din opt turnuri, sase contraforturi si doua valuri de pamant cu sant.

Privelistea de la Argamum dezvaluie cateva elemente componente ale cetatii- o poarta, zidul de aparare, bazilicile paleocrestine si o retea de alei si strazi. Insa cadrul natural deosebit in care este situata atrage turistii si ii farmeca pe loc. Linistea care domneste in aceasta zona este sparta uneori de pasari si de gratioasele lebede care populeaza Delta Dunarii. Nu ratati aceste peisaje unice, care va vor incanta privirea si va vor reincarca bateriile.

Cetatea Enisala

Pe o stanca intre lacurile Razim si Babadag, in satul Enisala (comuna Sarichioi), supraveghind imprejurimile, se ridica Enisala, o cetate de o deosebita importanta si cu o istorie bogata. De la inceputurile sale, fortificatia a controlat o zona extrem de valoroasa din punct de vedere comercial; intemeiata la mijlocul secolului al XIV-lea cu scopul de a superviza drumurile de pe mare si de pe uscat, Enisala a facut parte din lantul de colonii stapanite de negustorii genovezi, detinatorii monopolului comertului pe Marea Neagra. In timpul domniei lui Mircea cel Batran, cetatea a facut parte din sistemul de aparare al Tarii Romanesti; apoi, cand Dobrogea a fost cucerita, o garnizoana turceasca s-a instalat intre zidurile fortificatiei. Odata cu trecerea dominatiei otomane dincolo de gurile Dunarii si a formarii cordoanelor de nisip intre lacul Razim si mare, Enisala si-a pierdut importanta strategica si economica, fiind in cele din urma abandonata.

Drumul pana la cetate, parcurs pe jos, intr-un urcus continuu, poate parea anevoios; ajunsi insa langa constructia masiva din piatra, orice urma de oboseala sau regret va disparea, facand loc profundei admiratii. Zidurile, construite din blocuri de calcar si prevazute cu turnuri de aparare, isi pastreaza silueta impunatoare; impresioneaza poarta principala, prevazuta cu arcada dubla si cu un bastion de origine orientala, specific Evului mediu. Privelistea pe care amplasamentul cetatii o ofera este splendida; de jur imprejur se vad lacurile Razim si Babadag, canale ce brazdeaza stufarisul des, dealurile podisului dobrogean si eolienele. Iar la orizont, nesfarsita si stralucind in razele soarelui, se intinde Marea Neagra, fascinanta si atragatoare. In lumina dulce a serii si cu vantul alintandu-va simturile, promontoriul Enisalei va indeamna sa zaboviti cateva clipe in fata acestei magnifice opere a naturii, descoperind totodata tumultoasa existenta a Enisalei.

Cetatea Halmyris

In secolele VI-V i.Hr., in zona Murighiolului de astazi se afla o asezare getica. Sase veacuri mai tarziu, s-a construit prima fortificatie romana de pamant, in sudul unui golf din Marea Neagra, Halmyris devenind un mare centru militar si comercial al Imperiului, aflat la intersectia mai multor cai terestre, fluviale si maritime. Ulterior, fortareata a fost tranformata in castru de piatra, sediu al legiunilor si statie a flotei dunarene Classis Flavia Moesica. Catre sfarsitul secolului al III-lea, la Halmyris se intemeiaza o cetate infloritoare, reprezentand si un important centru episcopal.

Cetatea este situata la 2,5 km est de satul Murighiol, pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe, in punctul numit „Bataraia” sau „Cetatuia”. Intre ruinele fortificatiei se evidentiaza Camera Comandantului, unde se poate vedea o mica fantana, pe vremuri plina cu apa sfintita. Legendele spun ca in fiecare dimineata, in prezenta comandantului, fiecare soldat trebuia sa-si scalde degetele in aceasta apa, ritual pastrat de-a lungul timpului. In jurul acestei incaperi s-au descoperit altele de dimensiuni mai mici, apartinand aghiotantilor si servitorilor. Termele romane, in prezent ingradite, demonstreaza ingeniozitatea locuitorilor cetatii; in interior functiona o soba care incalzea apa, incaperea si pardoseala, doua cazi, cu apa calda si rece, si o sauna.

Cercetarile arheologice efectuate in zona cetatii au scos la iveala o bazilica paleocrestina datand din anul 324, in altarul careia au fost ingropate ramasitele Sfintilor Epictet si Astion, cei mai vechi martiri descoperiti pe teritoriul Romaniei. Bazilica a fost ridicata in timpul domniei imparatului Constantin cel Mare, devenind in scurt timp cea mai importanta episcopie din zona. In interior nu exista amenajare electrica, insa veti putea vedea cripta si cateva fragmente de pictura.

In apropierea cetatii, intr-o cabana ce serveste ca adapost pentru ghid, s-a amenajat un mic muzeu ce contine diverse exponate: bijuterii, obiecte de sticla, basoreliefuri, opaite decorate cu modele romane, fragmente de marmura, pietre funerare, chiar oseminte umane. Dupa ce veti afla semntificatiile lor, va puteti relaxa pe malul lacului Murighiol, intr-un cadru natural incantator si racoritor.

Cetatea Noviodunum

Noviodunum este situata la 2 km est de orasul Isaccea, pe malul drept al Dunarii, in locul cunoscut sub numele de „Pontonul vechi” („Eski- Kale”). De-a lungul istoriei, cetatea a avut un rol militar si comercial aparte, datorita pozitiei sale strategice, in dreptul ultimului vad al Dunarii, la varsarea in Marea Neagra; din acest punct se putea observa o mare parte din valea fluviului. Ridicata pe locul unei vechi asezari getice, cetatea a reprezentat baza flotei marine de la Halmyris, dar si sediu al unor importante unitati militare. Noviodunum (sau Eski Kale, in turca “Cetatea Veche”) a devenit Municipium in perioada dinastiei Severilor; distrusa in urma atacurilor gotilor din secolul al II-lea, refacuta apoi ca sediu al flotei, fortificatia isi reia pentru o vreme functia defensiva sub stapanirea lui Mircea cel Batran, fiind in cele din urma ocupata de o garnizoana de tatari. 

In prezent sunt vizibile incinta de nord cu sapte turnuri de aparare, o poarta de acces, un turn si o bazilica din timpul imparatului Aurelian. De asemenea, sapaturile au scos la suprafata mai multe podoabe si obiecte importante care pot fi vazute la Muzeul Judetean Tulcea.

Cetatea Dinogetia Garvan

La “Bisericuta”, la 4 km nord de satul Garvan (comuna Jijila), intr-un cadru de o salbaticie aparte, singurele care amintesc de prezenta omului pe aceste meleaguri sunt zidurile vechii cetati. Se considera ca, initial, Dinogetia romana s-a aflat in stanga Dunarii, stramutandu-se la inceputul secolului al IV-lea i.Hr. pe popina de la Garvan. Ridicata in timpul imparatului Diocletian, cetatea a fost distrusa prin foc de un trib huno-bulgar. Incinta a fost refolosita incepand cu veacul al X-lea, cand autoritatile bizantine o reconsolideaza, redandu-i functia defensiva si importanta strategica si comerciala. 

Dinogetia avea o pozitie extrem de favorabila locuitorilor din zona, oferind posibilitati pentru procurarea hranei si a materiilor prime necesare nevoilor comunitatii, facilitand schimburile. Astfel, asezarea a fost locuita inca din preistorie. Din epoca elenistica s-au descoperit fragmente de amfore provenind din bazinul Marii Egee; mai puteti vedea un cuptor de ars tigla, monede si fragmente ceramice.

Cetatile Dobrogei au fost importante puncte comerciale si militare, favorizand convietuirea negustorilor veniti aici pentru a realiza diverse schimburi. Adevarate lectii de cultura si civilizatie a poporului roman, acestea isi pastreaza si in prezent aerul impunator, inconjurate fiind de peisajele salbatice. In judetul Tulcea mai pot fi vizitate ruinele cetatilor Ibida (sat Slava Rusa), Salsovia (Mahmudia), Proslavita (loc. Nufaru), Beroe (comuna Ostrov), Troesmis (loc. Turcoaia). Pe langa locurile pline de marturii istorice, nordul Dobrogei dezvaluie si privelistile incantatoare ale Deltei Dunarii, cadru natural perfect pentru o vacanta relaxanta si energizanta. 

[Un articol de Andreea Bertea]