Istorice

Selectati iconitele pentru mai multe informatii.


Evenimente

CASTELELE DIN TARA HATEGULUI

Situata in inima Ardealului, Tara Hategului se remarca prin frumusetea locurilor si prin bogatia vestigiilor istorice. Strajuit de trei masive stancoase si scaldat de cateva rauri navalnice de munte, Hategul este locul unde s-a desfasurat batalia decisiva din primul razboi daco-roman. Dupa cucerirea din 102, romanii au intemeiat aici capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Perioadele de ascensiune si declin ale Imperiului roman, opozitia crestina la navalirile turcesti si organizarea feudala a cnezatelor, toate au lasat in urma dovezi arheologice de mare valoare, daltuite in piatra. De asemenea, in aceasta zona a fost atestata una dintre cele mai vechi prezente ale omului pe teritoriul Romaniei. In satul Ohaba-Ponor au fost descoperite cateva fragmente de oase si unelte datand din paleoliticul mijlociu.

Tara Hategului

 

Geoparcul Dinozaurilor

Fascinant este faptul ca Tara Hategului a apartinut odata dinozaurilor. Acum 70 de milioane de ani aceasta zona constituia o insula tropicala din Oceanul Thetys. Nevoiti sa supravietuiasca cu mai putine resurse decat semenii lor de pe continent, acestia s-au dezvoltat la o scara mai redusa, fiind cunoscuti ca dinozauri pitici. In urma cercetarilor de la sfarsitul secolului al XIX-lea, in Bazinul Hateg s-au descoperit depozite fosiliere ale unor dinozauri ierbivori si carnivori, reptile si alte vertebrate (pesti, amfibieni, mamifere). Acestea si unele specii rare de plante si animale pot fi observate in Geoparcul Dinozaurilor, ocazie cu care vei face o incursiune in istoria geologica a regiunii.

De-a lungul timpului, hateganii au reusit sa pastreze peisajele pure si rustice. Linistea impaciuitoare, imprejurimile, spiritualitatea si pitorescul te atrag irezistibil in aceasta zona, odinioara teritoriu cuprins de ape, apoi gasit de dinozauri, iar undeva, pe crestele Retezatului, cucerit de animalele salbatice. Locuitorilor le-a ramas istoria scrisa in piatra, conservata prin numeroasele cetati, castele medievale, turnuri de aparare si biserici. Oriunde pasesti in Hateg gasesti o cladire care sa-ti fure privirea, un peisaj care sa-ti taie rasuflarea, o poveste care sa-ti ramana indelung in minte.

Castelul Corvinilor

 

Castelul Corvinilor

 

Castelul Huniazilor

Castelul Corvinilor (Huniazilor)

Simbolul acestui tinut, Castelul Corvinilor din Hunedoara a ramas o constructie inedita si somptuoasa, una dintre cele mai apreciate din Europa. Ofera un spectacol arhitectonic veritabil, imbinand armonios elemente gotice, neogotice, renascentiste si baroce. Ridicata in secolele XIV-XV de catre Iancu de Hunedoara, aparator al crestinismului in fata invaziilor otomane, pe un domeniu primit de la regele Ungariei, fortificatia a fost intarita de fiul sau, Matei Corvin. Castelul a servit atat ca resedinta regala, dar a fost si un important punct strategic al zonei. Accesul se face pe un pod de lemn suspendat ce duce spre Turnul nou de poarta unde se afla si inchisoarea. In interior vei vedea o serie de incaperi tematice: camera domnitelor, camera Dietei, decorata cu diverse portrete, capela, Sala Cavalerilor si o expozitie de trofee de vanatoare.

In curtea castelului se afla o fantana foarte adanca, in jurul careia circula o legenda. Se spune ca Iancu de Hunedoara le-a promis libertatea unor prizonieri turci daca reuseau sa sape pana cand aveau sa gaseasca apa. 15 ani mai tarziu fantana era gata, insa in loc sa fie eliberati, turcii au fost decapitati. Pe zidul fantanii, unul dintre prizonieri a sapat o inscriptie, care, dupa unele interpretari, ar spune “Apa aveti, dar suflet, nu.” Castelul Corvinilor, cu legendele care il inconjoara, se impune in peisaj prin arhitectura sa, aratandu-si inca impunator turnurile de aparare si locurile de tragere. Impresionand prin faima sa, cea mai frumoasa cetate din Transilvania aminteste de curtea domneasca de la Budapesta (Castelul Vajdahunyad), care oglindeste aceleasi stiluri arhitecturale. Nu rata Castelul Corvinilor, o marturie importanta a istoriei Tarii Hategului!

Castelul HuniazilorCastelul Huniazilor

Castelul Kendeffy

Un alt monument arhitectural remarcabil este Castelul Kendeffy, care strajuieste drumul dintre satele Rau de Mori si Santamaria Orlea. Amintind de cetatile medievale franceze si de aspiratiile aristocratiei privind resedintele nobiliare, cladirea ramane un exemplu interesant al stilului baroc din secolul al XVIII-lea. Castelul a apartinut familiei Kendeffy, cea mai bogata din Transilvania acelor timpuri, a carei ascensiune pe plan politic si economic a fost posibila datorita casatoriilor cu membri ai familiilor de nobili. Astfel au detinut trei mosii impunatoare in sudul Hunedoarei: conacul stravechi din Rau de Mori si castelele din Carnesti si Santamaria Orlea.

Dupa ce a primit titlul de conte, Elek Kendeffy a ridicat castelul pe locul unui conac precedent, descriindu-l ca pe o locuinta calma, confortabila si linistita, care nu se remarca prin decoratiuni. Atrag atentia compozitia asimetrica, turnul monumental si parcul englez din jurul cladirii. Aspectul romantic al gradinii realizate dupa moda secolului al XIX-lea se incadreza perfect pe fundalul maiestuosului Retezat. Terasa in stil gotic, vasele supradimensionate care o infrumusetau, micul umbrar cu trandafiri si grupul statuar feminin din jurul lacului au constituit un decor modern care punea in valoare grandoarea castelului. Cu timpul insa, cladirea a fost parasita, iar dupa nationalizare a servit drept castel de vanatoare pentru oaspetii straini ai Partidului Comunist; reconstruita si reamenajata in anii ’80, a devenit un hotel care pastreaza o frantura din atmosfera vremurilor medievale.

Castelul Kendeffy

 

Castelul Kendeffy

Castelul Nopcsa Sacel

In Santamarie Orlea, satul Sacel, vei descoperi urmele unei alte familii faimoase din Transilvania si ruinele ultimei sale resedinte. Desi castelul a fost ridicat acum aproape 200 de ani, clanul Nopcsa este atestat documentar inca de la 1367, cand purta numele de Nopchia („noapte”). Construita intr-un stil arhitectural sobru, cladirea aminteste inca de vremurile baronilor si conteselor care veneau cu trasuri elegante sa ia parte la balurile de odinioara.

Barbatii din familia Nopcsa, maghiarizata dupa 1701, au fost oameni de lume, indrazneti si cu spirit aventurier. Intre ei s-au numarat consilieri guvernamentali si cancelari ai Curtii pentru Transilvania, membri ai Ministerului si ai Casei Regale, cavaleri ai ordinelor imperiale. Insa cel care s-a evidentiat prin biografie a fost Laszlo Nopcsa, despre care se spune ca ar fi fost celebrul talhar Fata Neagra, un haiduc care ataca nobilii bogati pentru a-i ajuta pe saraci. Peste ani, Franz, nepotul lui Laszlo, a descoperit urme ale existentei ultimilor dinozauri in Tara Hategului, dand astfel o noua directie studiului fosilelor.

Castelul din Sacel a functionat o vreme ca internat, fiind apoi abandonat. Acum se afla intr-o stare avansata de degradare, insa duce mai departe zbuciumata istorie a clanului Nopcsa. Isi poate regasi fastul cu ajutorul unor investitii care sa-l scoata la lumina. Cine nu si-ar dori sa se simta ca un nobil intr-un asemenea castel?

Castelul Nopcsa

Cetatea Colt

Pe cursul inferior al Rausorului, Cetatea Colt domina imprejurimile de pe un pinten abrupt. Construita la inceputul secolului al XIV-lea de catre cneazul Candea, Colt a fost cea mai puternica cetate nobiliara din Transilvania. Dimensiunile ei sunt destul de mici, fiind folosita doar ca refugiu, in caz de nevoie, putand adaposti un numar redus de persoane. Se spune ca dupa ce a vizitat aceste locuri, Jules Verne si-a gasit inspiratia pentru a scrie cunoscutul roman “Castelul din Carpati”. Datele geografice si numele folosite in opera dau de inteles ca acest castel ar fi chiar cetatea Colt, loc in care romancierul a trait o frumoasa poveste de dragoste.

Pentru a ajunge la cetate ai nevoie de abilitati de catarator si de incaltaminte adecvata. Zidurile peste care trebuie sa treci sunt inalte de un metru si jumatate, cararile, inguste, iar ierburile ingreuneaza si mai mult drumul. Cu grija insa, vei avea o priveliste coplesitoare asupra vailor inconjuratoare si asupra varfului Retezat. De la localnici poti afla despre vitejii aparatori ai cetatii si despre frumoasa Ileana Candea, cea care torcea fire de aur.

Cetatea Colt

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

La Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pasionatilor de istorie li se dezvaluie un capitol din povestea poporului roman. Aici a fost stabilita capitala provinciei romane Dacia, iar asezarea a fost inconjurata de ziduri groase din piatra cioplita. Devenind centru economic, administrativ, cultural si politic, Ulpia Traiana a avut o perioada de apogeu in secolele II-III, dominand celelalte orase prin numeroasele lacasuri de cult, edificii publice si opere de arta. Criza din ultimii ani ai stapanirii romane a facut ca mare parte a populatiei sa se retraga. In cele din urma, istoria acestui oras s-a stins cel mai probabil ca urmare a navalirilor popoarelor barbare.

Datorita stradaniei arheologilor, astazi pot fi vizitate amfiteatrul, zona sacra, o parte din cladirile publice ale guvernatorilor si forul. Amfiteatrul, destinat spectacolelor si manifestarilor religioase, a fost blocat dupa retragerea aureliana din 271 cu monumente funerare, devenind o fortareata usor de aparat. Langa acesta vei vedea templului zeitei Nemesis, un atelier de sticlarie si sanctuarul inchinat zeilor medicinei. In cel mai indepartat colt se afla forul, centrul orasului, unde aveau loc activitatile politice si judiciare. In afara fortificatiei se gaseau gospodariile, casele, cimitirele si alte constructii. Ulpia Traiana era pazita si de castrul militar de la Germisara, ce apara drumurile care legau capitala si Micia de Apulum. Aici romanii au amenajat o retea de canale pentru a dirija apa termala spre bazinele sapate in pamant. Astfel, lacul a devenit un loc de cult, unde s-au descoperit placute motive dedicate zeitatilor tamaduitoare.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

 

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

In apropiere, pe dealul vulcanic de la Rachitova, poti vedea ruinele unei alte cetati medievale. Aici s-a ridicat la inceput un turn-locuinta din piatra, imprejmuit apoi cu un sant si un val de pamant cu palisade. Nobilii Musinesti, slabiti financiar, nu si-au permis ridicarea unor ziduri temeinice, fapt pentru care cetatea s-a deteriorat treptat; locul insa constituie un minunat punct de belvedere. De asemenea, nu ezita sa vizitezi rezervatia de zimbri din padurea Slivut, la 3 km de orasul Hateg, cea mai cunoscuta din Romania.

La Sarmizegetusa nu rata Muzeul de arheologie, care adaposteste monumente epigrafice si sculpturale, fragmente de pictura murala, arme, argintarie, ceramica si numismatica. Foarte interesante sunt replicile de echipamente militare si civile romane, expuse pe manechine. In plus, s-au reconstituit tablitele cerate folosite pentru scris, fantanile publice, sistemul de aductiune a apei si cel de incalzire centralizat. Salile muzeului redau o parte din viata cotidiana a romanilor, ajutandu-ne astfel sa ii cunoastem mai bine.

Germisara

 

Germisara

Cetatea Malaiesti

Daca te indrepti spre crestele Retezatului, vei zari pe un mic deal ramasitele unei fortarete. Cetatea de la Malaiesti a apartinut familiei Saracin si avea rol de aparare in conflictele dintre nobilii locali. La inceput, aici exista doar un donjon care, cu timpul, a fost inconjurat cu ziduri groase si prevazut cu patru turnuri. Intrarea, situata la etaj, era accesata folosind o scara de lemn. Edificiul are un farmec specifc cetatilor medievale si ofera o priveliste generoasa a pantelor impadurite care urca spre munte.   

Cetatea Malaiesti

Gorunul lui Horea

In Tara Hategului, fiecare loc iti dezvaluie un alt episod istoric. De pilda, in satul Tebea, comuna Baia de Cris, se afla un gorun vechi de 400 de ani. Numele ii spune si povestea- in acelasi loc, in 1784, Horea a pus la cale revolta impotriva regimului feudal, cunoscuta sub numele de Rascoala lui Horea, Closca si Crisan. Simbol istoric al Ardealului, acesta este localizat in locul supranumit Panteonul Motilor, unde se afla mormintele celor cazuti in primul Razboi Mondial. In apropierea gorunului a fost inmormantat eroul national al romanilor din Ardeal, Avram Iancu, unul dintre conducatorii revolutiei de la 1848 in Transilvania.

Gorunul lui Horea

Tara Hategului este un mic colt de rai tihnit, izvor al istoriei romanesti, taram fascinant care a conservat peisajele rustice si spiritualitatea poporului. Cu toate ca impresioneaza fie datorita vremurilor dinozaurilor, fie perioadelor dominate de romani, voievozi si familii nobiliare, acest plai are nevoie de mai multa atentie din partea autoritatilor. Zona detine un potential mare de dezvoltare, iar investitiile in acest sens pot readuce pe traseul turistilor cetatile si castelele medievale. Reamenajate si indicate adecvat, cetatile din Tara Hategului constituie un complex istoric si arhitectural valoros, care duce mai departe marturiile vremurilor pe care le-a depasit.

[Un articol de Andreea Bertea]